# Navele- fantomă ale României, parastas la zece ani

_Published: 2019-03-29_

Ultimele

două hârburi plutitoare care mai arborează pavilionul maritim național ruginesc

de zece ani în cimitirul de nave de la Agigea, însă figurează în oferta de

transport a companiei naţionale de transport feroviar de marfă. Feriboturile

„Mangalia“ şi „Eforie“ sunt, dacă accesăm site- ul oficial, secțiunea oferta de

transport intermodal a SN CFR Marfă, „două nave tip ferry-boat  (în momentul de faţă, aflate în conservare),

specializate în principal în transportul de vagoane de marfă, containere şi

auto“. În realitate, nu mai produc decât pierderi, pentru că au fost înghesuite

în dană dublă, într-o zonă părăsită din portul Constanţa Sud-Agigea, nu au combustibil

şi nici echipaje.Cele două feriboturi nu au mai ieşit de peste zece ani pe

mare. Un vas a fost legat la cheu în 2008, iar celălalt, un an mai târziu. În

tot acest timp, s- au făcut o mulțime de calcule privind repunerea în explotare

însă nicio inițiativă nu a fost dusă până la capăt. Pe de- o parte, costurile

cu resuscitarea celor două nave sunt de ordinul milioanelor de euro iar pe de

alta niciun guvern nu a reușit să rezolve problema fluxului de mărfuri care să

justifice exploatarea acestor două nave. Cele două feriboturi româneşti au un

deplasament de 12.000 tdw fiecare şi pot încărca la bord 40 de TIR-uri sau 40

de vagoane. Destinaţia iniţială a vaselor era asigurarea unei singure linii

maritime regulate, Constanţa-Samsun (Turcia), port de unde vagoanele plecau

spre Orientul Mijlociu. Feriboturile au navigat, până la scoaterea din

exploatare pe trei linii în Marea Neagră, două cu Turcia: Samsun şi Deringe. Niciuna

din rute nu a fost rentabilă.

Transportul

intermodal, de patru ori gaură neagră

Sunt

binecunoscute problemele de rentabilitate ale CFR Marfă, însă cel puțin în

cazul așa- numitului transport intermodal, al cărui punct terminus este

terminalul feribot de la Agigea, statul român nu a făcut absolut nimic pentru

limitarea pierderilor. Conceput ca o facilitate pentru transportatori feribotul

românesc nu a oferit însă niciodată o variantă viabilă de transport. Societatea

Comercială de Transport Maritim şi de Coastă „CFR Ferry-Boat“, subordonată CFR

Marfă în perioada 2008- 2012, firmă care administra cele două nave și

terminalul din portul Agigea a fost lichidată în urmă cu șapte ani pe motiv de

lispă de reantabilitate. În ultimul an de raportări financiare complete,

respectiv 2011, CFR Ferry-Boat a înregistrat o cifră de afaceri de puțin peste

790.000 lei și o pierdere netă de peste trei milioane de lei. Adică de patru

ori mai multe pierderi decât afaceri. În 2012 feriboturile s- au întors în

curtea CFR Marfă, nu pentru că acest lucru ar fi ajutat cu ceva, dar dadea bine

în acte. Tot în acel an echipajele navelor și au părăsit definitiv locurile de

muncă.  

Românii

construiesc feriboturi electrice. Pentru alții

Ca un

paradox, în timp de statul român este incapabil să găsescă soluții pentru feriboturile

de stat, un șantier naval din Brăila derupează în premieră națională un proiect

interesant: primul feribot electric.

Nava, care poate transporta maşini şi pasageri, este concepută

pentru operaţiuni în Marea Nordului, având caracteristici speciale în ceea ce

priveşte manevrabilitatea dar şi în privinţa rezistenţei corpului. Feribotul va

avea o lungime de 74 de metri şi o capacitate totală de până la 60 de maşini şi

199 pasageri şi echipaj. Livrarea este programată în cel de-al treilea

trimestru din 2019 iar vasul va intre în serviciu din ianuarie 2020