Bugetul şi patrimoniul imobiliar al Galaţiului sunt sărăcite de mafia „gulerelor albe” de pe holurile Palatului de Justiţie, adică de cei ce se perindă prin instanţe în calitate de experţi cadastrali, experţi tehnici judiciari în diferite domenii sau evaluatori. Printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă emisă recent de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Consiliul Local al Municipiului (CLM) Galaţi a fost obligat să plătească 4,2 milioane de euro pentru neretrocedarea unui teren ce valorează de 14 ori mai puţin. În alt proces, în baza unei evaluări dubioase, instanţa a obligat Consiliul Judeţului (CJ) Galaţi să plătească daune de 10 ori mai mari decât ceruse cel ce acţionase instituţia în judecată pentru o întârziere de câteva luni între pronunţarea instanţei şi punerea sa în posesia unui teren revendicat.
Consilierii municipali din Galaţi au de rezolvat o problemă complicată pentru conturile personale, pentru că sunt obligaţi de instanţă să plătească din propriile buzunare daune de 4,2 milioane de euro. Asta ar însemna peste 100.000 de euro fiecare. Prin sentinţa 319/20.01.2011, definitivă şi irevocabilă, ÎCCJ a obligat CLM să plătească valoarea unui teren pe care municipalitatea nu l-a restituit foştilor proprietari nici „in integrum”, nici la schimb cu alt teren. Cum instanţa a pronunţat sentinţa împotriva Consiliului Municipal, iar consiliul nu are sedii sau conturi care să fie executate, după litera legii ar trebui ca membrii consiliului să plătească aceste daune. Procesul este pe rol de câţiva ani, dar nici unul din consilieri nu a ştiut de acest proces şi au aflat din presă că s-ar putea să plătească daunele. „Vina aparţine Oficiului Juridic din primărie şi apoi secretarului, pentru că nu trebuiau să lase un proces să se disjungă, să se salveze primăria şi să rămână vinovaţi consilierii locali”, este de părere consilierul municipal PDL Petru Alexe.
Pentru că lenea nu doare
Conflictul tranşat de judecători a fost provocat de lenea funcţionarilor din primărie şi dezinteresul primarului Galaţiului Dumitru Nicolae faţă de petiţiile care îi sunt adresate. În urmă cu zece ani, Eugen Sima şi Cristian Tudose au revendicat un teren de 1,5 hectare, în zona Fileşti. La vremea confiscării, terenul respectiv era în extravilan, fiind ocupat de vii şi grădini. După ce a început construirea Sidex-ului, acolo a fost construit Cartierul Siderugiştilor. Sima şi Tudose au depus cererea la Serviciul „Revendicări”, din primărie, iar funcţionarii i-au trimis la plimbare cu explicaţia că solicitarea nu face obiectul activităţii serviciului, pentru că, la momentul confiscării, terenul era în extravilan. Cei doi au adresat o nouă solicitare primarului Dumitru Nicolae, dar nu au primit nici un răspuns şi au deschis acţiune în instanţă, cerând ca terenul să le fie restituit în natură. Instanţa a stabilit că imobilul nu mai poate fi restuit pe vechiul amplasament, pentru că acolo sunt blocuri şi a dispus ca cei doi proprietari să primească despăgubiri în bani. Primăria ar fi putut, măcar atunci, să ofere un teren la schimb. Judecarea cauzei a fost suspendată, iar în 2007, Tribunalul Galaţi a dispus rejudecarea dosarului 2114/c/2002.
Un teren de 300.000 de euro evaluat la 4,2 milioane de euro
Pentru stabilirea daunelor, judecătorii au dispus o evaluare a terenului de către un expert autorizat, desemnându-l pentru asta pe Vasile Bideaua. Expertul a supraevaluat valoarea terenului la 4,2 milioane euro, adică 280 euro/mp. În prezent, terenurile din zona Fileşti se vând la 11-15 euro/mp, iar în momentele bune ale pieţei imobiliare nu depăşeau 20 euro/mp. Aşadar, valoarea terenului nu ar fi trebuit să depăşească 300.000 euro. În dosarul 2021/121/2009, Tribunalul Galaţi a admis cererea lui Eugen Sima şi Cristian Tudose, obligând CLM Galaţi, prin primarul Dumitru Nicolae, la plata sumei de 4,2 milioane de euro cu titlu de despăgubiri. Municipalitatea a mai fost obligată şi la plata unor cheltuieli de judecată costisitoare, în valoare de 46.000 lei pentru Sima şi de 27.786 lei în cazul lui Tudose. CLM şi Primăria Galaţi au făcut recurs la Curtea de Apel Galaţi, dar prin sentinţa 45A/10.02.2010, magistraţii au menţinut decizia tribunalului. Municipalitatea a făcut recurs la instanţa supremă. În urmă cu o lună, ÎCCJ a emis sentinţa 319/20.01.2011, prin care a respins recursul. Sentinţa fiind irevocabilă, Municipalitatea trebuie să le plătească celor doi revendicatori suma de 4,2 milioane de lei.
Primăria, bună de plată
După ce au aflat din presă că trebuie să scoată din buzunar câte 100.000 de euro, consilierii încearcă să vadă despre ce e vorba. A avut loc o şedinţă extraordinară a Comisiei de Buget Finanţe, la care au fost invitate fosta şefă a Direcţiei Juridice, Tincuţa Pătruţă, juristul CLM, Carmen Bratoveanu şi reprezentanţii Serviciului Retrocedări. Nu s-a tras încă o concluzie finală, dar consilierii arată cu degetul spre primărie, pe care o consideră vinovată că nu a făcut măcar o retrocedare pe alt amplasament. Aşadar, cele 4,2 milioane de euro vor trebui plătite de primărie, dar cum se va întâmpla asta încă nu se ştie.
Bideaua, complicele „primarului lăcustă”
Expertul Vasile Bideaua, care a „umflat” valoarea terenului de 14 ori, ştie bine cum merg lucrurile în Primăria Galaţi. El a fost angajat al serviciului de cadastru al primăriei, pe vremea când primar era Eugen Durbacă (PC), supranumit şi „primarul lăcustă” pentru afacerile cu terenuri ale municipalităţii. Bideaua a aranjat un schimb de terenuri, prin care firma Delta Rom, la care erau acţionari primarul Durbacă şi soţia sa, a obţinut un teren pe str. Brăilei, la intrarea în Galaţi, cedând un teren situat în zona Brateş. Evident, terenul primit este de zeci de ori mai scump decât cel cedat. Bideaua a explicat atunci că a întocmit documetaţia la cererea SC Delta Rom, al cărui acţionar era primarul Durbacă. Practic, cu sprijinul lui Vasile Bideaua, „primarul lăcustă” şi-a luat terenul chiar în mijlocul şoselei de centură, construindu-şi acolo o benzinărie şi o spălătorie auto.
Despăgubirile de nouă ori mai mari decât a cerut reclamantul
Un caz similar, de supraevaluare a daunelor stabilite de instanţe, era să lase Consililiul Judeţului (CJ) Galaţi fără Serviciul Administraţia Domeniului Public (SADP). În acest caz, protagoniştii sunt Anton Bejan şi avocata sa Nicoleta Dogaru. Bejan a revendicat un teren de 7.651 mp, situat pe str. Ştefan cel Mare, nr 1, lângă Cimitirul Evreiesc. Prin sentinţa 346/22.03.2001, Curtea de Apel Galaţi a dispus retrocedarea în natură. Titlul de proprietate a fost emis pe 20 iunie, întârzierea fiind motivată de procedurile birocratice, emiterea sentinţei, comunicarea ei la Comisia de Fond Funciar din Prefectură, hârţogăraia şi eliberarea titlului. CJ nu a fost parte în procesul de revendicare a terenului şi după ce s-a aflat de sentinţă a făcut propriile verificări. Aşa se face că Bejan a fost pus în posesie pe 23 noiembrie 2001. Pentru întârzierea punerii în posesie, Bejan a cerut în instanţă despăgubiri de 100 milioane de lei vechi. Judecătoria a respins acţiunea ca nefondată, dar la recurs, Tribunalul Galaţi a aprobat plata unor despăgubiri cu 10% mai mari, de 111 milioane de lei vechi. CJ a făcut apel şi prin sentinţa 110/01.02.2005, Curtea de Apel Galaţi a casat decizia şi a trimis dosarul, pentru rejudecare. Tribunalul a emis o sentinţă identică cu cea din 2005, stabilind plata a 111 milioane de lei. Bejan a cerut o majorare a despăgubirilor cu coeficientul de inflaţie, iar Curtea de Apel a majorat de nouă ori despăgubirile. Astfel, s-a ajuns la suma de 989 milioane de lei, plus 98 milioane cheltuieli de judecată. Evaluatorul care a calculat daunele, a aplicat o chirie de 533 lei/mp/zi! În hârtiile evaluatorului se spune că ar fi o clădire de peste 2.000 mp, care ar ocupa o treime din suprafaţa terenului. Ceea ce nu este însă adevărat. Apoi, au fost calculate daune şi pentru perioada de la pronunţarea instanţei până la eliberarea titlului, o aberaţie pe bani publici pentru că, neavând titlu de proprietate Bejan nu putea fi pus în posesie. Aşadar expertul a „umflat” prin două tertipuri daunele plătite lui Anton Bejan din bani publici.
Miza, încă un tun imobiliar
După ce a obţinut sentinţa, revendicatorul Bejan s-a adresat formal conducerii CJ, după care s-a adresat unui executor judecătoresc pentru recuperarea sumei prin executarea patrimoniului insituţiei care avusese terenul în folosinţă în cele opt luni, Serviciul Administrarea Domeniului Public (SADP), de sub autoritatea CJ. Potrivit publicaţiei de executare, s-a ajuns la un debit de 126.503 lei, iar pentru asta a fost scos la licitaţie patrimoniul imobiliar al SADP, în valoare de 2.227.000 lei şi compus din sediu, şapte hale şi 1,3 hectare de pământ situat în zona rezidenţială din nordul oraşului, unde terenul se vinde cu până la 150 euro/mp. Pe piaţa afacerilor imobiliare se “făceau cărţile” pentru un asemenea tun, dar pe ultima sută de metri, conducerea CJ Galaţi a plătit daunele, evitând executarea. Bejan a primit 30.000 euro pentru nefolosinţa temporară şi motivată procedural a celor 7.600 mp. I s-au plătit, din bani publici, cam 4 euro/mp. Adică Bejan a primit o sumă aproape egală cu valoarea terenului.
