Alin Simota, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din judeţul Hunedoara, a avut începuturi modeste, după cum a recunocut şi el în repetate rânduri, ocupându-se în anii 90 cu bişniţa sau cu „micul comerţ de frontieră”, după cum îi place lui să spună . A ajuns în prezent unul dintre liderii licitaţiilor câştigate în domeniul energetic, cu ajutorul pârghiilor politice sau ale unor vechi prietenii, consilier judeţean şi patronul echipei de fotbal Jiul Petroşani.
Rampa de lansare a lui Alin Simota a fost,, în anii de început, , Zaher Iskandarani zis şi „Prinţul Banatului”, bunul prieten al lui Miron Cozma, Ion Iliescu, Nicolae Văcăroiu, Viorel Hrebenciuc şi al altor social democraţi de marcă ai vremii.
Miron Cozma: „Un hoţ şi un ticălos”
Fostul lider al minerilor, Miron Cozma, a declarat pentru Ziarul de Investigaţii că Alin Simota a fost propulsat în mediul de afaceri de către sârbul Zaher Iskandarani şi că, între timp, a devenit “un hoţ şi un ticălos”. “Zaher Iskandarani a fost cel care l-a promovat pe Alin Simota în Valea Jiului. În vremea aceea, eu eram lider de sindicat, eram şi la Clubul Sportiv Jiul şi Simota era pe acolo, pe la uşă şi îmi spunea «unchiule». Simota a fost unul dintre copiii promovaţi de mine. Dar uite cum a dat din coate şi a reuşit atâtea. Când eu m-am dus la puşcărie, Simota avea vreo trei chioşcuri în piaţă şi câteva tarabe cu trei lucruşoare. Culmea ironiei, când s-au disponibilizat 16.000 de mineri, afacerile s-au înmulţit în mineritul Văii Jiului. A avut şi nişte relaţii puternice de tot cu CNH, pentru că director general de atunci era Daniel Surulescu, colegul lui de partid. El făcea şi afaceri pe linie de energie cu celelalte firme căpuşă şi făcea tot felul de vânzări. Am aflat ulterior că folosea şi numele meu, că mă ajută la puşcărie, dar eu nu am primit nici un leu, nici eu, nici familia mea. Că eu cu ticăloşii şi cu hoţii nu fac afaceri”, susţine Miron Cozma.
Afaceri de miliarde cu gaura bugetului românesc, CNH Petroşani
Despre afacerile sale din energie şi minerit au înnegrit presa vremii, care a divulgat, în mai multe rânduri, opiniei publice, scandalurile de miliarde de lei vechi în care Simota a intrat.
“Din postura de om de afaceri, Simota nu se poate plânge că nu a prins o serie de contracte generoase, multe pe banii statului. În februarie 2007, SC Atomis International Prod SRL a semnat contractual de lucrări cu FDFEE – Electrica Transilvania Sud, cu beneficiar Sucursala Judeţeană Alba, în valoare de 1,670 milioane de lei. Atomis International Prod a câştigat şi licitaţia organizată de ENEL Distribuţie – banat pentru o lucrare în valoare de 730.000 de lei, la fel ca şi o altă selecţie de oferte a SC Universal Edil Lupeni, pentru reabilitarea reţelelor termice. (…) Şi Direcţia Regională Vamală Bucureşti a lucrat cu SC Atomis International Prod pentru servicii de reparare şi întreţinere a maşinilor şi aparatelor electrice, firma din Petroşani fiind unic ofertant, la fel ca şi la Termoelectrica, prin Sucursala Electrocentrale Paroşeni, care a lucrat atât cu Atomis, cât şi cu alte două firme la care Alin Simota e acţionar, respectiv Consmin şi Simar”, titra cotidianul România Liberă în 23 aprilie 2008.
Organele de anchetă au început să ia în vizor afacerile din cadrul CNH Petroşani când au descoperit o practică întâlnită şi în prezent în cazul consilierului judeţean naţional liberal, aceea de “umflare” a preţurilor lucrărilor executate.
În acelaşi an, presa a relatat despre unul dintre cele mai controversate contracte cel legat de prestarea, prin firma Atomis International Prod SRL Petroşani, a serviciului de protecţie prin relee şi automatizări (PRAM) la nivelul Companiei Naţionale a Huilei Petroşani. Dezvăluirile vizau în principal un control efectuat de Direcţia Finanţelor Publice Hunedoara, care a scos la iveală că, în anul 2003, firma Atomis International SRL Petroşani ar fi obţinut peste 30 de miliarde de lei facturate în plus prin devizele de reparaţii întocmite de furnizor. “Prin orele de intervenţie rezultate din autorizaţiile de lucru emise şi orele de muncă convenţională negociate, prestatorul nu poate jutifica valoarea prestaţiei pretense prin devize de lucrări din cauză că, la negocierea de tarife, nu a prezentat o fundamentare reală a acestora, bazată pe norme de muncă”, se arăta în raportul DGFP citat în presă.
De la CNH… fără număr
Scandalul izbucnit în cadrul CNH nu i-a împiedicat pe Alin Simota şi pe fostul director general al Companiei, Daniel Surulescu, să mai facă afaceri împreună, dovadă fiind contractele care i-au fost acordate în continuare, din 2007 până în prezent.
De pildă, între 2006 şi 2009, firmele care în actele cărora apare patronul Jiului Petroşani – SC Atomis International Prod SRL şi SC Simar SRL – au primit 770.379,14 lei pentru lucrări de amenajare a unui laborator de monitorizare a factorilor de mediu sau pentru executarea staţiei de epurare a apelor de mină de la EM Petrila.
Avere din mâncarea minerilor
O adevărată mană cerească a fost pentru Simota în ultimii trei ani şi jumătate şi contractal legat de masa minerilor, pentru care firma câştigătoare – GTS Company –, singurul participant la selecţia de oferte primeşte aproape 65.000.000 de lei numai pentru serviciile de servire şi preparare a mesei calde, contract dat tot de directorul Surulescu, în 2007. Nu mai punem la socoteală serviciile de spălătorie, curăţenie a vestiarelor şi echipamentelor de lucru din cadrul subunităţilor miniere ale CNH, care sunt destul de costisitoare, după cum se poate observa şi din datele publice puse la dispoziţia Ziarului de Investigaţii de către reprezentanţii Companiei Huilei. „Un calcul sumar arată că GTS Company Petroşani a înhăţat din start, fără să concureze cu nimeni, un contract de cel puţin 11 milioane de euro, dacă tarifele nu vor fi majorate în următorii doi ani, bani pe care îi primeşte pentru că asigură hrana caldă pentru circa 9.200 de mineri din Valea Jiului. GTS Company Petroşani este reprezentantă de omul de afaceri Sorin Avramecu, însă din structura acţionariatului mai face parte şi patronul echipei de fotbal Jiul Petroşani, Alin Simota, un alt partener fidel de afaceri al CNH Petroşani”, se arăta în pres[a centrală în iulie iulie 2007.
Referitor la aceste afaceri, Constantin Creţan, liderul Federaţiei Naţionale a Muncii, a declarat că aşa se formează structurile mafiote în România. “Alin Simota este un bandit, nu este un om de afaceri corect şi cinstit. Este unul dintre oamenii care au furat bani grei din minerit şi CNH nu va scăpa niciodată de astfel de mafioţi, pentru că politicul trebuie să îşi asigure finanţarea de undeva. Atâta timp cât ziariştii şi liderii de sindicat nu iau măsuri, căpuşarea Companiei şi a altor instituţii de stat va continua”, precizează Creţan.
Devize umflate şi în 2010
Alin Simota nu a scăpat de năravul umflării preţului lucrărilor pe care firmele sale le execută pe bani publici. Curtea de Conturi a descoperit că Sima SRL a „umflat” facturile pentru lucrările de reparaţii şi modernizări ale Unităţii de Asitenţă Medico-Socială din Uricani, lucrări regăsite într-un contract încheiat între SC Simar SRL şi Primăria oraşului Uricani. Lucrări pentru care primarul Dănuţ Buhăescu a plătit în plus şi trebuie să recupereze o sumă însemnată pentru bugetul oraşului. “Umflarea costurilor lucrărilor nu este o practică nouă. Firmele lui Alin Simota, şi nu numai, par a practica frecvent dansul eu cer şi tu -statul dai – Jocul miresei are loc în campania electorală, când banii obţinuţi prin tertipurile amintite se întorc la politicianul darnic (a se citi primarul darnic in cazul administraţiilor locale)
La Petroşani, Alin Simota a câştigat licitaţia pentru construirea grădiniţei de la Şcoala Generală ID Sîrbu. Asta se întâmpla în 2007, imobilul trebuind realizat în decurs de un an. Preţul cu care Simar şi-a adjudecat lucrarea a fost de 1.520.683,64 lei, din care în conturile firmei au intrat, până la momentul la care facem raportarea, adică ianuarie 2010, undeva la 1.230.000 lei. Constructorul, adică firma lui Simota, a reuşit între timp (până la începutul lui 2010) să majoreze valoarea întregii investiţii undeva la 2.460.000 lei cu TVA. Asta în timp ce oficialii de la Petroşani spuneau că a fost nevoit să facă unele lucrări suplimentare. După trei ani de la licitaţie, grădiniţa nu ete încă ridicată, iar cele aproape 2,5 milioane lei noi sunt pe cale să se dărâme. Imobilul are doar pereţii, din cărămidă şi stâlpii de susţinere. Nici nu mai contează atâta timp cât s-au făcut deconturi şi s-au plătit lucrări. De 25 miliarde lei vechi”, scrie şi cotidianul Gazeta Văii Jiului în luna ianuarie a acestui an.
Săracul Simota bogat
Conform Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Hunedoara, una dintre firmele controlate de el – SC Atomis International Prod SRL – se află pe locul 35 în top 100 al datornicilor către DGFP, având o datorie de 4.377.497 de lei, aflându-se în procedura de suspendare şi executare silită.
Cu toate datoriile la stat, Alin Simota rămâne în continuare un om bogat, deţinând şi în prezent bunuri în valoare de peste două milioane de euro, conform declaraţiei de avere din anul 2010. Astfel, Alin Simota deţine o garsonieră în municipiul Petroşani în valoare de 34.973,58 lei şi un apartament în Bucureşti de 58,77 mp, în valoare de 300.000 de euro. În străinătate, consilierul judeţean naţional liberal este norocosul posesor al unui apartament de 860 mp la Cannes, în Franţa, a cărui valoare se ridică la 1.000.000 de euro. De asemenea, Simota mai deţine şi o casă pe continentul american, mai exact în Eagle Aspen – Colorado, în valoare de nu mai puţin de 1.500.000 de dolari.
Potrivit declaraţiilor de interese, fostul miliardar de Top 300 controlează patru societăţi comerciale din diverse funcţii, respectiv SC Simar Comimpex SRL Petroşani, SC Exchange Invest SRL Petroşani, SC Europaphone SRL Petroşani şi SC Cosarely SRL Petroşani.
Reporterul Ziarului de Investigaţii a insistat, în repetate rânduri să ia legătura cu Alin Simota pentru ca acesta să-şi poată exprima un punct de vedere. Iniţial, consilierul judeţean s-a arătat dispus să acorde un interviu cu privire la cele de mai sus, însă a ulterior zi s-a răzgândit, evitând orice contact cu presa care doreşte să-i pună şi întrebări mai puţin plăcute.
