# Conacul Academiei Române a ajuns salon de nunţi şi bairamuri

_Published: 2011-01-29_

**Indiferenţa conducerii Academiei Române a transformat Palatul „Conachi”, de 50 milioane euro, în salon pentru nunţi**

**Palatul de la Ţigăneşti al poetului Costache Conachi, un

monument istoric situat la câţiva km de Tecuci, a ajuns motel 2 stele şi

 „salon de nunţi” după ce a devenit „no man’s land” – proprietatea

nimănui**.

Deşi „Conacul” şi parcul din jurul său valorează peste 50 milioane euro,

 proprietarul de drept, Academia Română, refuză, în mod straniu, să îl

revendice, iar fostul proprietar cu acte, Dunasi SA Galaţi, societatea

hotelieră a combinatului Sidex Galaţi, a intrat în lichidare judiciară.

Pentru moment, administratorul este firma lichidatoare, Insolvexpert

SPRL Galaţi.

 **Monumentul istoric**

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIoMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zMl8yMF84MTJfY29uYWNfNC5qcGcGOgZFVA/conac_4.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIoMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zMl8yMF84MTJfY29uYWNfNC5qcGcGOgZFVA/conac_4.jpg)

Conacul de la Ţigăneşti, situat în comuna gălăţeană Munteni, este de

fapt un palat în stil neoclasic, o clădire impozantă, cu trei nivele, înconjurată

 de un parc generos, ce avea 70 ha. I se spune „conac”, pentru că asta

era denumirea tradiţională în Moldova pentru casele boiereşti de la

ţară, unde locuia familia ce stăpânea moşia. E înscris în Lista

monumentelor istorice sub codul GL-IV-m-B-03148. Poarta triumfală de la

intrarea în curtea conacului, construită în stil neogotic, e compusă din

 trei corpuri, corpul central având intrarea monumentală în forma de arc

 ogival, iar deasupra o terasă străjuită de creneluri. Acest “arc de

triumf” e înscris în lista monumentelor istorice sub codul

GL-II-m-B-03123.

 **Parfumul unor vremi de mult apuse**

Dincolo de paragina care macină o clădire neîngrijită de câteva

decenii, palatul e o valoare a Patrimoniului Cultural Naţional, aici

fiind scrise pagini importante din istoria şi cultura naţională. La

Conacul de la Tigăneşti s-a născut pe 14 octombrie 1777 şi şi-a trăit

aproape întreaga viaţă Costache Conachi, ispravnic, logofăt, dar, mai

presus de aceste titluri nobiliare, cel care e considerat precursorul

poeziei moderne româneşti. În „Istoria Literaturii Române”, George

Călinescu rezervă 7 pagini operei sale. La Conac, poetul şi-a transpus

în versuri dragostea pentru Zulnia, Smaranda Negri şi tot aici a avut

loc şi căsătoria lor. După moartea tatălui său, Costache Conachi a

vândut casele din Iaşi şi a cumpărat mai multe moşii din preajma

Tecuciului, ajungând proprietarul unui domeniu de 21.000 de fălci de

pământ (30.000 ha), ce se întindea în trei judeţe, Tecuci, Covurlui şi

Putna. Conachi era unionist, fiul Smarandei dintr-o căsătorie

anterioară, Costache Negri, la fel, aşa că cele două domenii, Conacul de

 la Tigăneşti şi Conacul de la Mânjina al lui Costache Negri au găzduit

întâlnirile de taină ale unioniştilor, conduşi de Cuza, Kogălniceanu şi

Alecsandri. Pe 17 august 1828, la Conacul de la Tigăneşti s-a născut

Cocuţa, fiica lui Costache Conachi şi Smarandei Negri, care în 1846 s-a

căsătorit cu Nicolae Vogoride, caimacam al Moldovei. Cocuţa a amenajat

parcul din jurul Conacului, ce se întindea pe 70 ha. Căsătoria Cocuţei

cu antiunionistul Vogoride nu avea cum să dureze prea mult, pentru că

“turcescul ginere” şi-a cam dat arama pe faţă. El visa să ajungă

domnitor al Moldovei şi chiar şi-a amenajat la Conac o Sală a Tronului,

dar Cocuţa nu putea împărtăşi iniţiativele antiunioniste ale soţului şi

după câţiva ani a rupt căsătoria cu Vogoride, iertându-l pentru că i-a

risipt o mare parte din avere, dar nu şi pentru trădarea idealului

Unirii Principatelor: “Ai venit în ţară sărac lipit pământului, n-ai

decât zestrea ce ţi-am adus-o eu, fata lui Conachi. Îţi iert risipirea,

dar nu îţi iert trădarea faţă de neamul, faţă de ţara care ar fi trebuit

 să fie şi a dumitale”. Cocuţa s-a recăsătorit în Italia, cu principele

Emanoil Rupsoli, devenind principesă de Rupsoli. Dar şi-a găsit odihna

veşnică sub lespedea Bisericii de la Tigăneşti.

 **O avere donată Academiei Române**

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIoMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zMl8yMF85NzVfY29uYWNfMi5qcGcGOgZFVA/conac_2.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIoMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zMl8yMF85NzVfY29uYWNfMi5qcGcGOgZFVA/conac_2.jpg)

După

 moartea Cocuţei, domeniul de la Ţigăneşti a fost moştenit de unul din

fii din prima căsătorie, Emanoil Vogoride, care în 1888 a vândut Conacul

 şi moşia de la Tigăneşti lui Tache Athanasiu, mare proprietar de

terenuri şi prefect PNL al judeţului Tecuci între anii 1878-1898. Prin

testamentul din 27 decembrie 1897, Athanasiu a lăsat Academiei Române

“Conacul” cu cele 70 ha de parc şi moşiile de la Tigăneşti şi Călmăţui,

800 ha de pădure şi 350 ha de arabil. După moartea sa, moştenitorii au

atacat testamentul în justiţie, dar fără succes şi de la 1900 Academia

Română a devenit proprietara Conacului şi a celor două moşii. Conform

dorinţei testamentare a lui Tache Athanasiu, Academia a înfiinţat la

Conacul de la Ţigăneşti “Şcoala de Agricultură a Academiei”. În 1912,

Academia a investit, construind cele două aripi laterale ale palatului

şi modificând faţada în stil neoclasic. Clădirea a fost afectată de

cutremurul din 1940, dar a fost reparată de Academie în 1942.

 **“Bun al întregului popor”**

După venirea comuniştilor la putere, soarta Conacului nu putea rămâne

 în afara penibilei “istorii”. Terenurile i-au fost confiscate Academiei

 Române în baza Deciziei **nr 1486/0**2.11.1948 a

Consiliului de Miniştri a RPR, ce avea la bază Decretul 198/13.08.1948,

prin care au fost naţionalizate şi trecute în folosinţa unor ministere

şi instituţii publice imobilele şi terenurile care au aparţinut

Academiei Române, Academiei de Ştiinţe şi Academiei de Medicină. La

anexa II, “Bunuri rurale, agricole şi silvice”, la pct 7 este trecută

proprietatea de la Ţigăneşti, formată din 351 ha de suprafaţe agricole

şi 799 ha de pădure. În 1952, “Şcoala de Agricultură a Academiei” a fost

 trecută la Ministerul Agriculturii, iar din 1967 devine “Centrul Şcolar

 Agricol”, transformat mai târziu în “Liceul Agricol Tecuci”. Liceul a

primit un nou sediu în Tecuci, iar Conacul de la Tigăneşti a devenit,

pentru câţiva ani, sediu al IAS Tecuci.

“**Cuibuşor de nebunii” al activiştilor PCR**

În 1974, Constantin Dăscălescu, pe atunci primsecretar PCR de Galaţi a

 pus ochii pe palat, care era locul ideal nu pentru un sediu IAS, ci

pentru de “sindrofii tovărăşeşti”, ba chiar şi “cuibuşor de nebunii”

erotice. Judeţeana PCR nu îl putea lua la Gospodăria de Partid, pentru

că bătea la ochi, aşa că palatul de la Tigăneşti e trecut în

proprietatea Combinatului Siderurgic Galaţi. Hârtiile s-au făcut mai

târziu. Prin ordinul 75/AS/21.041981, combinatul a preluat palatul la

valoarea de inventar de 2.171.220 lei, cu o suprafaţă construită de

12.900 mp, 25.000 mp de parc şi 8.600 mp de terenuri sportive. Restul

parcului, până la 70 ha, a devenit proprietatea IAS Tecuci. Sub

camuflajul de “Casă de odihnă pentru siderurgişti”. Ţigăneştiul a

devenit marea atracţie a şefilor comunişti. În curtea palatului au

construit o piscină şi terenuri de tenis. De 2-3 ori pe an, erau aduşi

siderurgişti, costumaţi “sportiv”, cu treninguri şi tenişi, ca să fie

filmaţi pentru “Telejurnal”, la casa de odihnă. În rest, Conacul era

locul în care activiştii obişnuiau să tragă câte o băută tovărăşească

sau să comită vreo escapadă amoroasă cu vreo “tovarăşă” din “rezerva de

cadre” a partidului.

“**Salonul de nunţi”, ascuns în ceaţă**

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIoMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zMl8yMV8xNDBfY29uYWNfMy5qcGcGOgZFVA/conac_3.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIoMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zMl8yMV8xNDBfY29uYWNfMy5qcGcGOgZFVA/conac_3.jpg)

Timp

 de 3 decenii, Conacul de la Tigăneşti a fost unul dintre activele

Sidexului. Mârlăniile esteticii proletcultiste se mai văd şi astăzi. La

peronul intrării în palat a fost construită o şarpantă din profile grele

 de inox, iar pe balustradele terasei de la et 1 au fost sudate

“blazoanele” Sidex, cu furnale stilizate. În 1999, la pregătirea

privatizării Sidex, a avut loc desprinderea de fluxul tehnologic

principal a unor activităţi auxiliare. Atunci, Conacul a fost trecut în

proprietatea nou înfiinţatei societăţi hoteliere SC Dunasi SA Galaţi, în

 al cărui patrimoniu au mai fost incluse Hotelul “Traian” ce

funcţionează într-un bloc din Galaţi şi Vila Sidex din Pădurea

Gârboavele. Acţionarul unic era FPS, succedat de AVAS. După eşuarea mai

multor tentative de privatizare, Dunasi SA a intrat în lichidare

judiciară. Sunt pe rol vreo 2-3 procese. Potrivit datelor Direcţiei de

Cultură Galaţi, administratorul judiciar este Insolvexpert SPRL Galaţi.

La sediul firmei, de pe str Universităţii nr 7, am găsit poarta legată

cu lacăte. Pe numărul de telefon al firmei, răspunde invariabil faxul.

Aşa că nu am reuşit să aflăm opinia administratorului judiciar despre ce

 se mai întâmplă cu Conacul şi viitorul care i se prevede. E ceaţă mare

în jurul acestui “activ”! În perioada în care a fost activ al Dunasi SA,

 Conacul a devenit Motelul “Casa Albă” din comuna Munteni, cu un comfort

 de 2 stele. Aşa e consemnat şi pe site-urile ce promovează reţele

hoteliere. Dar Conacul lui Costache Conache mai are şi alt punct de

atracţie: fiind la 4-5 km de Tecuci, pe E581, a devenit şi destinaţia

ideală pentru “nunţi, botezuri, cumetrii”!

 **O indiferenţă de 50 milioane euro**

Surprinzător, Academia Română nu e interesată de revendicarea

Conacului de la Ţigăneşti, deşi după experţi ai pieţei imobiliare

valorează peste 50 de milioane euro. Totuşi, Academia Română nu i-a dat

atenţie şi a revendicat doar o parte din terenurile fostelor moşii,

Ţigăneşti şi Cârlomăneşti. Prin titlul de proprietate nr

0539-38/07.03.2002 a obţinut 226 ha la Tecuci iar prin titlul 0539-37,

alte 50 ha în comuna Matca. Prin Hotărârea nr 1/08.02.2006  a Comisiei

de Fond Funciar din Prefectura Galaţi, a fost validat şi dreptul de

proprietate asupra celor 799 ha de pădure, care fac obiectul

retrocedării comasate, pe raza Ocolul Silvic Retezat.

 **Bâlbâieli în Aula Academiei Române**

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIoMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zMl8yMV8zMTZfY29uYWNfNS5qcGcGOgZFVA/conac_5.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIoMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zMl8yMV8zMTZfY29uYWNfNS5qcGcGOgZFVA/conac_5.jpg)

Valoarea de monument istoric a Conacului lui Costache Conachi, ce

face parte din Patrimoniul Cultural Naţional este mai importantă pentru

 patrimoniul Academiei, decât tarlalele agricole din nu ştiu ce cătun.

Acest conac trebuie redat circuitului cultural şi ştiinţific. Opinia

publică din Tecuci şi Galaţi îşi doreşte ca palatul să devină altceva,

memorial al Unirii Principatelor, casa de creaţie a scriitorilor, sediul

 unui institut de cercetare al Academiei, dar nu cârciumă. În 2001,

avocatul Mihai Căcescu din Tecuci şi-a oferit serviciile pentru ca

Academia să obţină retrocedarea în natură a Conacului. “Nu puteam să

acceptăm oferta avocaţilor din Tecuci N-o să lăsăm pe altcineva să facă

ordine în ograda noastră”, explica Nicola Tibacu, de la Oficiul Juridic

al Academiei. Dar juriştii Academiei nici nu au făcut nimic pentru

revendicare şi aceeaşi Nicola Tabacu explica de ce:** “**Sunt

 multe dosare şi ne-a trebuit ceva timp să tatonăm terenul. Oficiul

Juridic al Academiei are puţini angajaţi şi nu a putut să se ocupe de

această problemă până acum”. După câţiva ani, pe 06.03.2005,

preşedintele de atunci al Academiei, Eugen Simion, dădea asigurări că va

 fi revendicat conacul: “Procesul de recuperare a patrimoniului a fost

profund afectat în lipsa unor acte normative care să confere Academiei

Române drepturi reale de recuperare a imobilelor de care a fost abuziv

deposedată. Recent, prin apariţia unei legi speciale, respectiv a Legii

564/09.12.2004, s-au conferit Academiei Romane drepturi reale de

retrocedare. Ca urmare, instituţia noastră va întreprinde demersuri,

inclusiv pentru a i se retroceda Conacul Conachi din comuna Munteni,

judeţul Galaţi, fostă Ţigăneşti, judeţul Tecuci”, spunea preşedintele

Academiei Române. Evident, nu s-a întâmplat nimic. Am încercat să aflăm

detalii chiar de la Academie. De la Biroul de Presă, Elena Soluncă Moise

 ne-a spus că se ocupă mai mult cu probleme ştiinţifice şi ne-a pasat

Oficiul Juridic. De la Oficiul Juridic, răspunsul e următorul: „Potrivit

 Regulamentului Academiei, funcţionarii nu au voie să dea declaraţii în

presă. Faceţi o hârtie şi o să vi se răspundă”.

Drept pentru care „Jurnalul de Investigaţii” solicită şi pe această

cale, conducerii Academiei Române, să ofere, nu numai revistei noastre,

ci întregii opinii publice, detalii despre  stadiul acestei revendicări

 dacă a fost făcută. Dacă nu au fost făcute demersurile vrem să se ştie

care este cauza acestui non-combat. Dar solicităm, în primul rând,

opinia conducerii Academiei Române despre faptul că, din cauza acestei

indiferenţe, un monument istoric ce face din Patrimoniul Cultural

Naţional a fost coborât la derizoriul statut de cârciumă şi salon pentru

 nunţi.