# Mişu Negriţoiu a încălcat embargoul impus de SUA Iranului.

_Published: 2015-07-28_

**Deşi conducea subsidiara unei bănci occidentale în România,

ING Bank, actualul şef al Autorităţii pentru Supraveghere Financiară

(ASF), Mişu Negriţoiu, a apelat la metode mai puţin ortodoxe, mai

degrabă balcanice, pentru a rotunji afacerea olandezilor. El nu s-a dat

în lături să mijlocească o tranzacţie dubioasă prin care compania

aviatică naţională Iran Air a cumpărat un motor de avion. Asta în ciuda

faptului că Iranul se afla sub embargou comercial impus de Statele Unite

 şi comunitatea occidentală. **

Din postura de şef al ING România, Mișu Negrițoiu a încuviințat o

tranzacție ilegală, care încălca la acel moment embargoul economic impus

 de SUA Iranului. ING România a jucat un rol esențial ca bancă de

tranzit pentru un transfer ilegal de bani prin care o instituţie

financiară iraniană a achiziționat un motor de avion pentru compania

aeriană Iran Air. Motorul era produs în SUA, astfel că achiziționarea

lui de către o entitate din Iran încălca flagrant embargoul.
Mișu

Negrițoiu a apelat la o metodă pe care banca-mamă ING o mai utilizase și

 pe alte piețe supuse embargoului – Cuba, Myanmar, Coreea de Nord,

Sudan, Siria – și a falsificat documentele bancare pentru a ascunde

originea americană a motorului și destinația lui, şi anume piața

iraniană, **[informează realitatea.net](http://www.realitatea.net/seful-asf--acuzat-ca-a-incalcat-embargoul-impus-de-sua-iranului_1755481.html)

**.
Tranzacția a avut loc în 2003-2004 şi a încălcat codul

penal american, afirmă OFAC (Office of Foreign Assets Control),

instituţie a Ministerului american de Finanțe al cărei rol este de a se

asigura că embargoul impus de SUA pe diverse piețe este respectat. Pe

cale de consecinţă, Mișu Negrițoiu s-ar afla pe lista neagră a

Departamentului de Stat american și ar putea primi interdicție de a

intra în SUA pentru o perioadă de timp.

**Falsificări de documente**

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTUvMDcvMjgvMDlfNDhfMThfODZfT0ZBQy5qcGciXSxbInAiLCJ0aHVtYiIsIjIyNXgyNTU%2BIl1d/OFAC.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTUvMDcvMjgvMDlfNDhfMThfODZfT0ZBQy5qcGciXSxbInAiLCJ0aHVtYiIsIjIyNXgyNTU%2BIl1d/OFAC.jpg)

Nu numai că a făcut tranzacţia, însă Mişu Negriţoiu a recurs şi

la falsificarea unor documente. Actualul şef de la ASF a încuviințat la

acea vreme modificarea conținutului unor documente bancare pentru a

ascunde că ING România s-a implicat în încălcarea embargoului. Numai că

jongleria a fost depistată de OFAC.
Scandalul

 iscat de ancheta OFAC a precipat într-o primă fază înlăturarea lui Mișu

 Negrițoiu din eșalonul executiv și mutarea lui în Consiliul de

Administrație. Faza a doua a însemnat plecarea lui Negrițoiu din ING

România, anul trecut, şi numirea sa în fruntea ASF.
Dar să vedem ce

se arată în documentul MUL-565595 al OFAC, datat iunie 2012, an în care

Mișu Negrițoiu era director ING România, și din care reiese că, în urma

unei anchete asupra activității din mai multe țări, ING, inclusiv ING

România a încalcat embargourile americane cu diverse țări:
„II.11 În

noiembrie 2013, în plin embargou instaurat de președintele Bill Clinton

spre sfârșitul anilor `90 și care interzicea toate tranzacțiile

comerciale și investițiile în Iran făcute de către persoane fizice și

juridice americane, oriunde s-ar afla în lume și orice export de

elemente destinate industriei aeriene iraniene, Banca Tejarat din Iran a

 emis o scrisoare de credit pe suma de 1,55 milioane de dolari în numele

 companiei iraniene Iran Air pentru finanțarea achiziției unui motor de

avion de la o companie românească. Până aici, nimic în neregulă. Dar

scrisoarea de credit stipula ca motorul respectiv să fie de origine

americană, importat de la un fabricant american. Motorul trebuia

transportat la Teheran pe aeroportul de la Mehrabad prin Germania”.
Investigatorii

 americani continuă, dezvăluind că, în noiembrie 2013, exportatorul

român a contactat ING România pentru a primi sprijinul băncii în vederea

 transferului scrisorii de credit către compania USA Partner, furnizorul

 motorului de avion, pentru ca firma românească să poată respecta

cerința originii americane a motorului, formulată de importatorul

iranian.

**ING trebuia să verifice legalitatea tranzacţiei**

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTUvMDcvMjgvMDlfNTBfMDdfNDYwX0lOR19BbXN0ZXJkYW0uanBnIl0sWyJwIiwidGh1bWIiLCIyMjV4MjU1PiJdXQ/ING%20Amsterdam.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTUvMDcvMjgvMDlfNTBfMDdfNDYwX0lOR19BbXN0ZXJkYW0uanBnIl0sWyJwIiwidGh1bWIiLCIyMjV4MjU1PiJdXQ/ING%20Amsterdam.jpg)

„Responsabilitatea

 băncii ING era să verifice legalitatea tranzacției și să informeze atât

 importatorul, cât și exportatorul, că aceasta încalcă embargoul

american și nu poate fi efectuată, chiar în această configurație cu o

firmă intermediară în România. În consecință, pentru a putea trece de

embargoul american, ING România, condusă de Mișu Negrițoiu, fără

aprobarea căruia era exclus să poată fi operate astfel de mișcări, și

Banca Tejarat au modificat continutul scrisorii de credit pentru a o

face să fie transferabilă de către compania românească către furnizorul

american. Au fost schimbate descrierea mărfii (pentru a eluda originea),

 destinația finală a bunurilor (din Teheran în Germania). A fost șters

certificatul de origine american din documentele originale și orice

referire la Iran. Schimbările făcute de banca Tejarat în colaborare cu

ING România au avut ca efect înlăturarea oricărei referiri la Iran și

ascunderea originii americane a bunurilor”, se arată în document.
Autorii

 acestuia precizează că ING România nu a stopat tranzacția, nu a refuzat

 girarea acestei scrisori de credit, ci a continuat procedura,

transferând scrisoarea de credit către o bancă americană, apoi suma de

1,2 milioane de dolari exportatorului american.
Conform documentului,

 OFAC „are argumente să creadă că, felul în care s-a comportat ING în

această tranzacție, a dus la încălcarea Codului Penal American (IEEPA,

50 U.S.C., §§ 11701-06 și TWEA, 50 U.S.C., App. §§ 1-44)”.
În martie

2004, o banca americană care trebuia să facă plata către furnizor a

observat o discrepanță într-o cerere de rambursare legată de această

scrisoare de credit și a informat ING România că din această cauză nu e

autorizată să plătească. Banca americană s-a adresat ING Amsterdam

pentru a rezolva problema. În același timp, un angajat al ING România a

informat banca americană că această scrisoare de credit era emisă de

Bank Tejerat din Iran. Banca americană a raportat tranzacția către OFAC.
OFAC

 a tras concluzia, din acest incident, că ING România, sub conducerea

lui Mișu Negrițoiu, a acționat de mai multe ori folosind același modus

operandi în mai multe tranzacții care încălcau embargoul american asupra

 Iranului, că un asfel de setup era unul pus la punct cu aprobarea și cu

 buna știință a conducerii băncii.