Procurorii Parchetului European spun că au dat de urma unei „afaceri” mascate în spatele unui așa-zis sprijin acordat unor tineri defavorizați.
Mai precis, mai multe persoane sunt suspecte în dosarul Parchetului European din Iași, anume că ar fi fost implicate „într-o presupusă schemă de fraudă legată de un proiect de 250.000 euro”.
Ieri au fost derulate 25 de percheziții domiciliare în orașul Focșani și în alte localități din județul Vrancea, în cadrul unei anchete privind suspiciunea de fraudă legată de un proiect finanțat de UE de sprijinire a planurilor de afaceri ale tinerilor defavorizați.
Procurorii spun că, „pentru a crea o aparență de legalitate, au fost întocmite documente false pentru a arăta activități economice care nu au avut loc niciodată, inclusiv plăți fictive ale angajaților, achiziții false și contracte de închiriere false, permițând grupului să acceseze necorespunzător fondurile europene”.
Și, chiar dacă date oficiale au fost comunicate recent, procurorii au luat o serie de măsuri. Astfel, din ce se arată într-un comunicat, „au fost confiscate zece proprietăți, inclusiv case și terenuri, în valoare de aproximativ 300 000 de euro, iar conturile bancare ale celor zece suspecți au fost înghețate”.
„Ancheta, susținută de Structura de Sprijin EPPO din România, Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vrancea și Inspectoratul de Jandarmerie Județean Vrancea, a scos la iveală faptul că un grup de persoane ar fi fost implicat într-o presupusă schemă de fraudă legată de un proiect de 250.000 euro (1.227.476 lei) din fonduri operaționale finanțate din fonduri umane UE, din programul nerambursabil.
Potrivit probelor, suspecții controlau o rețea de zece firme înființate pe numele unor tineri defavorizați pentru a obține în mod fraudulos subvenții europene.
Au fost identificați și coordonați zece tineri, între 16 și 29 de ani, cu condiții de viață precare și nivel scăzut de școlarizare, pentru a urma cursuri de antreprenoriat și a înființa oficial companii.
Aceste companii au semnat apoi contracte de subvenție cu un partener de proiect, o mare companie din Focșani, în timp ce tinerii fondatori nu cunoșteau în mare măsură caracterul pur formal al afacerilor”, precizează Parchetul European.
