Cu două luni în urmă am trimis 28 de întrebări oficiale, în baza Legii 544/2001, către patru instituții direct implicate în viitorul Clubului Sportiv Olimpia București:
– Agenția Națională pentru Sport (ANS),
– Primăria Municipiului București (PMB),
– Primăria Sectorului 2,
– Ministerul Finanțelor.
Întrebările au fost punctuale și foarte clare, adică simple. Au vizat patrimoniul, temeiul juridic, impactul administrativ și riscurile unui demers care urmează să fie supus votului în Consiliul General al Municipiului București, astăzi 29 ianuarie.
După aproape 60 de zile, niciuna dintre aceste instituții nu a răspuns, cu o singură excepție: PMB.
Iar ceea ce a transmis PMB nu este un răspuns, ci un exercițiu de evitare grosolană a subiectului.
Analfabetism administrativ sau refuz deliberat?
Răspunsul primit de la PMB nu tratează niciuna dintre întrebările mele în mod punctual. Nu clarifică, nu cuantifică, nu asumă. În schimb, reia fragmente de legislație și descrie, vag, un proiect de hotărâre aflat deja pe circuitul decizional.
Această conduită lasă doar două variante posibile:
- analfabetism administrativ – în sensul incapacității reale de a înțelege întrebări simple despre bunuri publice concrete;
- refuz deliberat de a răspunde, înaintea unui vot cu impact patrimonial major.
Indiferent care dintre cele două variante este adevărată, efectul este identic:
Consiliul General este chemat să voteze fără informații complete, corecte și asumate.
Ce confirmă, de fapt, PMB
Dincolo de evitări, documentul PMB confirmă explicit câteva lucruri ”esențiale”:
– există un proiect de hotărâre privind reorganizarea CS Olimpia București; (știam)
– sunt implicate mai multe entități: Guvernul, ANS, PMB, Sectorul 2, CSM București; (știam)
– sunt vizate mai multe baze sportive: Iancului, Vitan, Sectorul 4 și Străulești. (știam)
Puteam să bănuiesc și în lipsa răspunsurilor PMB că nu vorbim despre sport, ci despre transfer și fragmentare de patrimoniu public. Răspunsurile lor doar mi-au confirmat asta.
Cazul Străulești: o informație mincinoasă într-un document oficial
ANS, prin semnătura lui Constantin-Bogdan Matei (despre care surse afirmă că se va întoarce cât de curând) afirmă, în documentele trimise către PMB, că „Baza Străulești se află în litigiu”.
Această afirmație este contrazisă de realitatea fizică: baza sportivă NU mai există.
Pe amplasamentul respectiv funcționează de ani de zile un cartier rezidențial cunoscut public sub numele de Cartierul Străulești.
Mai mult, nu există niciun dosar public identificabil, nicio hotărâre, nicio procedură judiciară activă care să confirme existența unui litigiu.
Citește și Constantin-Bogdan Matei: traseul complet al unui politician ajuns accidental în fruntea sportului românesc
În aceste condiții, afirmația privind „litigiul” apare ca o informație mincinoasă inserată într-un document oficial, informație care stă la baza unui proiect de hotărâre supus votului. Pare mai degrabă că prin mâna lui Constantin-Bogdan Matei tocmai ce s-a produs un FALS IN ACTE PUBLICE, fals ce stă la baza ”Proiectului Olimpia”.
Întrebarea devine inevitabilă: ce anume se transferă, se reorganizează sau se „rezolvă”, dacă obiectul invocat nu mai există? Nici măcar ”litigiul” NU EXISTĂ!
Străulești nu este singura bază. Este doar cea mai convenabilă
Este esențial de subliniat un lucru: Străulești a fost doar una dintre bazele Olimpia.
Există și altele – Iancului, Vitan, Sectorul 4 – ”mai” funcționale, ”mai” vizibile și incomparabil mai valoroase.
Dispariția Străulești din acte, prin menținerea ei într-o stare de „litigiu” fictiv, ridică o întrebare legitimă: este aceasta o simplă neglijență sau o metodă de a șterge urme patrimoniale incomode dintr-un proces mai amplu?
Rareș Hopincă: cere, tace, primește
Primăria Sectorului 2 solicită.
PMB aprobă.
Guvernul nu se opune.
În tot acest lanț, Sectorul 2 nu răspunde la nicio întrebare. Nu explică ce intenționează să facă cu bazele. Nu prezintă un plan public. Nu își asumă nimic. Poate pentru CĂ NU ARE!
În același timp, primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, își construiește zilnic imaginea unui administrator competent. Mă întreb, oare a devenit Sectorul 2 prea mic pentru Hopincă?
Pentru că „mai mult” nu înseamnă automat „mai bine”, cum greșit probabil crede primarul de la 2. Iar preluarea de patrimoniu public fără explicații, fără transparență și fără răspunsuri nu este administrație.
Este exercitarea puterii pentru că poate, încă doi ani, și, oricum, filmul ăsta s-a mai văzut, iar apa caldă chiar dacă a fost inventată, nu există. Detalii…
PMB nu știe ori nu vrea să știe
PMB declară, negru pe alb, că nu deține informații despre litigii, despre situația reală a bazelor, despre impactul transferurilor și transferă responsabilitatea juridică pentru afirmații mincinoase către Constantin-Bogdan Matei, că, doar el a semnat.
Aceasta este poate cea mai gravă parte a întregului dosar: o autoritate care administrează patrimoniu public susține un proiect fără să cunoască obiectul concret al acestuia.
În aceste condiții, votul de azi, 29 ianuarie nu este doar discutabil.
Este fundamental viciat.
Întrebarea care nu poate fi evitată
Având în vedere precedentele recente ale Bucureștiului, este legitim să întreb:
poate CS Olimpia București să devină, din club sportiv, un vehicul administrativ pentru redistribuirea unor terenuri extrem de valoroase?
Nu afirm acest lucru.
Dar întrebarea este impusă de tăcere, de informații mincinoase, de evitarea răspunsurilor și de graba votului.
Nota de responsabilitate
Astăzi nu se votează sportul.
Se validează opacitatea și minciuna ca metodă de guvernare.
Când instituțiile refuză să răspundă înainte de vot, când documente oficiale conțin informații mincinoase, iar patrimoniul public este fragmentat fără explicații verificabile, decizia nu mai poate fi acoperită de retorică politică.
Răspunderea devine una administrativă, directă și individualizabilă.
Ceea ce se decide astăzi nu este o reorganizare, ci acceptarea faptului că lipsa informației poate ține loc de legalitate.
Iar acest lucru, odată consemnat, nu mai poate fi corectat prin comunicate.
Totul rămâne scris.
