Pilotajul maritim, ţeapă de 7 milioane de euro

Trei firme cu răspundere limitată încasează fără să mişte un deget bani frumoşi de la statul român. Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime patronează o afacere de şapte milioane de euro în pilotajul portuar din care statul, printr-o smecherie din noul contract încheiat de administraţia portuară cu firmele din pilotaj, nu câştigă absolut nici un leu. Ca şi în cazul remorcajului, secretarul de stat Valentin Preda, „subalternul” ministrului Transporturilor, Ovidiu Silaghi, a schimbat regulile în timpul jocului.

V-am prezentat in trecut afacerea dubioasă a remorcajului maritim. Acesta nu este însă singurul serviciu de siguranţă din porturile maritime româneşti de pe urma căruia prosperă firmele de casă ale şefilor din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în detrimentul statului român.
Noile reguli impuse în domeniul pilotajului, începând cu luna august, de către Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime a scos pe tuşă companii cu experienţă în acest domeniu şi a mutat sume considerabile din conturile statului în buzunarul unor SRL.

Suveica TVA la malul mării

Un prim aspect cel puţin ciudat al noul sitem din pilotaj este facturarea serviciilor. Noile reguli prevăd faptul că factuarea serviciilor de pilotaj se face de către CNAPMC, şi nu de către societăţile din pilotaj, cum se proceda până acum.
În fiecare lună, operatorii de pilotaj întocmesc o situaţie cu serviciile prestate navelor şi o predau, alături de bonurile de pilotaj, administraţiei portului, urmând ca aceasta să factureze contravaloarea pilotajului către clienţi şi, după încasarea sumelor, să-şi plătească la rândul său facturile către firmele respective. În conformitate cu prevederile Codului fiscal, prestaţiile efectuate la navele străine în porturile româneşti sunt scutite de TVA şi în consecinţă CNAPMC facturează fără TVA aceste servicii de pilotaj către armatori.
În schimb, societăţile de pilotaj facturează către CNAPM prestaţiile cu TVA, astfel că aceasta din urmă este pusă în situaţia în care nu încasează, dar este obligată să plătească taxa pe valoarea adăugată. Şi cum comisionul încasat de către CNAMPC la pilotaj este de 25%, iar cota TVA de 24%, practic administraţia portului reîntoarce, prin intermediul taxei, comisionul perceput din valoarea totală a serviciilor de pilotaj prestate pentru navele care vin şi pleacă.
Să luăm în calcul 400 euro, cât este valoarea medie a unei singure manevre de pilotaj (tarifele au fost stabilite de CNAMPC), şi un număr de aproximativ 20 de nave maritime şi alte 20 de ambarcaţiuni comerciale fluviale operate zilnic în portul Agigea (n.r. numărul convoaielor fluviale este în realitate mai mare, însă conform prevederilor legale, în cazul în care o astfel de ambarcaţiune are la comandă un căpitan- pilot nu mai este necesar serviciul de pilotaj, situaţie destul de rar întâlnită la Agigea). Rezultă că, într- un singur an, afacerea pilotajului se ridică la şapte milioane de euro.
Şi asta fără să mai socotim situaţiile speciale (transporturi periculoase, nave cu motorul defect etc) în care tarifele normale de pilotaj sunt indexate cu până la 100%. Potrivit unor surse neoficiale din cadrul CNAPMC, în prezent instituţia a încercat să le impună armatorilor un nou contract privind pilotajul şi remorcajul prin care să rezolve într- un fel problema TVA, însă aceştia din urmă opun rezistenţă, pentru că vechile contracte au rămas în vigoare. „Prin anularea înţelegerilor contractuale între reprezentanţii armatorilor şi prestatorii de servicii de remorcaj si pilotaj, costurile navelor care fac escală în porturile din administrarea CNAPMC au crescut, în medie cu 30%, facând Portul Constanţa mai puţin atractiv”, susţine reprezentantul unei companii portuare.

Lege schimbată din condei

Un ordin de secretar de stat face mai mult decât o Ordonanţă de Guvern. Serviciile de siguranţă în porturile maritime sunt reglemntate, sau mai bine zis au fost, de OUG 22/1999.
Articolul 50 al actului normativ prevede că „în cazul în care pilotajul este realizat de operatori economici autorizaţi, acestia comunică administraţiilor tarifele de pilotaj şi facilităţile acordate. Administraţiile fac publice lista operatorilor economici autorizaţi cu care au încheiat contracte pentru pilotaj, tarifele practicate şi facilităţile acordate de aceştia (….) Modul de derulare a serviciului de pilotaj al navelor maritime se aprobă prin ordin al ministrului Transporturilor şi Infrastructurii”. Pe 19 iunie 2012 apare în Monitorul Oficial numărul 407, sub semnătura secretarului de stat Răducu Valentin Preda, ordinul 1008/2012 „pentru stabilirea modului de derulare a serviciului de pilotaj al navelor maritime”. Acest ordin preia textul ordonanţei de Guvern privitor la defăşurarea serviciului de pilotaj, însă introduce, la articolul 3, noutatea că aceste servicii vor fi prestate de operatori economici specializaţi „în baza criteriilor impuse prin contract cadru”.
Care contract cadru a fost modificat, la fel cum s-a întâmplat şi cazul serviciului de remorcaj, astfel încât o parte din prestatorii de servicii de siguranţă deja existenţi în port au fost scoşi pe tuşă din diverse motive: ba că nu deţin numărul minim de nave impus prin noul contract, ba nu sunt destui salariaţi etc. Şi asta în condiţiile în care, la momentul schimbării regulii de joc la remorcaj şi pilotaj, toate companiile care efectuau servicii de siguranţă în portul Constanţa aveau autorizaţii emise de Autoritatea Navală Romană şi licenţele emise de către CNAPMC. Pretextul pentru noul contract cadru a fost faptul că în portul Constanţa se pilotează şi se remorchează la negru, însă companiile din acest domeniu susţin contrariul.
Toate manevrele de nave sunt publice şi se desfăşoara sub controlul Autorităţii Navale Române şi CNAPMC, prin dispeceratul propriu, unde se depune şi se avizează de către cele două instituţii buletinul de pilotaj. În plus, atât ANR cât şi Garda de Coastă deţin echipamente moderne de monitorizare a navelor atât în rada portului, cât şi în larg, ceea ce face imposibilă deplasarea unui remorcher sau a unei pilotine pentru o manevră la negru.
În plus, firmele de remorcaj şi pilotaj au încheiate contracte cu armatorii sau reprezentanţii navelor, contracte care sunt depuse la ANR şi CNAPMC, pentru că altfel nu pot obţine licenţa de lucru în port, situaţie în care aşa- zisa muncă la negru este dacă nu imposibilă, foarte greu de pus în practică. În fine, în prezent situaţia stă asa: din cele cinci societăţi de pilotaj care activau înainte de ordinul secretarului de stat au mai rămas doar două, Canal Sea Services SRL şi Black Sea Pilot SRL (ulterior o a treia SRL, Maritime Pilot, a încheiat contract de pilotaj), iar la capitolul remorcaj din cele şase companii care activau la sfârşitul lunii iulie, în august nu mai rămas nici una, CNAPMC semnând contractul de remorcaj cu Logistic Remo Services SRL.

Găina cu ouă de aur

Fiecare partid care a ajuns la putere a dorit să controleze porturile maritime. Posturile de conducere la companiile de stat care acţivează în domeniul transportului maritim sunt foarte disputate, atât pe plan local, cât şi la centru.
Dintre toate companiile, cea mai importantă este CNAPMC, atât ca putere financiară, cât şi ca influenţă. De asemenea, CNAPMC este cel mai important agent economic controlat de stat din judeţul Constanţa. Potrivit ultimului raport financiar al administraţiei portuare, în primele 11 luni ale anului 2011 veniturile totale înregistrate de companie au fost de 248.662.280 lei, respectiv peste 55 milioane de euro iar profitul brut total este de 54.545.784 lei (peste 12 milioane euro).
Asta nu este nimic în comparaţie cu proiectele pe care le derulează şi le finanţează compania. Programele de investiţii şi modernizare a domeniului portuar aflate în derulare sar de 600 milioane de euro, asta fără să mai includem achiziţiile publice. Investiţiile CANPMC în 2011 au fost de peste 15,3 milioane de euro. Compania controlează un domeniu portuar unde activează 701 de firme de stat şi companii private.