Harta politică rezultată după alegerile locale de la 10 iunie nu este nici pe departe cea reală. Patru preşedinţi de consilii judeţene şi opt primari de reşedinţe de judeţ nici ei nu mai ştiu la ce partid sunt, din moment ce au schimbat, de-a lungul timpului, formaţiunile politice ca pe ciorapi. Jurnal de Investigaţii a realizat o analiză a aleşilor traseişti, care obţin voturile electoratului chiar dacă ar candida din partea Partidului Comunist Român.
Urăsc trădarea, dar îi iubesc pe trădători. După acest principiu s-au ghidat, în ultimii 20 de ani, toate partidele, atunci când erau la putere sau pe cale să acceadă la caşcaval. Nici alegerile locale de la 10 iunie 2012 nu au făcut excepţie de la această regulă.
PNL a fost un adevărat aspirator de traseişti, dar nici PSD nu s-a lăsat mai prejos, cu toate cu preşedintele acestui partid, Victor Ponta, declara sus şi tare că este total împotriva unor asemenea practici. Evident, analiza realizată de Jurnal de Investigaţii nu avea cum să fie una exhaustivă, care să cuprindă toţi primarii de oraşe şi comune. Ea a luat în calcul doar preşedinţii de consilii judeţene şi primarii reşedinţelor de judeţ.
Patru preşedinţi de consilii judeţene au schimbat cel puţin o dată partidul în ultimii ani. Schimbarea opţiunii politice nu s-a făcut numai de la PDL spre putere, ci şi între partidele care acum formează USL.
La ultimele alegeri, Partidul Conservator a dobândit pentru prima oară şefia unui Consiliu Judeţean. Este vorba de CJ Maramureş, unde pedelistul Mircea Man a fost detronat de Zamfir Ciceu, membru al PC. Dar el nu a fost dintotdeauna la partidul lui Dan Voiculescu. Până anul trecut, Ciceu a fost membru al PNL.
La Neamţ, UNPR a câştigat singurul CJ, preşedinte fiind instalat Culiţă Tărâţă, care însă nu a fost mereu progresist, ci pesedist. În Hunedoara, penelistul Mircea Moloţ a făcut parte, în tinereţea lui politică din anii 90, din Partidul Democrat Agrar (PDAR) şi din Partidul Republican. Deja cazul lui Sorin Frunzăverde, reales preşedinte al CJ Caraş-Severin, de această dată nu de la PDL, ci de la PNL, este de notorietate, aşa că nu vom zăbovi asupra lui.
De la Ion la Crin, via Gabi
Mai multe sunt cazurile de traseişti în rândul primarilor de reşedinţe de judeţ. La Baia Mare, fotoliul de primar a fost adjudecat de Cătălin Cherecheş. El a fost până în 2010 membru PSD, iar acum a ajuns la PNL, după un scurt stagiu la partidul lui Gabriel Oprea, UNPR.
La primăria Zalăului, atotputernic este acum Radu Căpîlnaşiu, racolat de PNL, în 2008, de la PDL. S-a întâmplat şi invers. Primarul oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, zis „Pinalti”, a trecut, cu ani în urmă, de la PNL la PDL.
La Primăria Bacăului se află tot Romeo Stavarache. Acum este liberal, însă el a câştigat prima oară fotoliul de primar cu susţinerea PUR, actualul Partid Conservator al lui Dan Voiculescu.
În sudul ţării, găsim şi mai multe cazuri de traseism politic. Postul de primar al Craiovei i-a revenit Liei Olguţa Vasilescu (LOV). Ea a candidat din partea PSD, partid din care face parte după ce a părăsit PRM şi pe tribunul Corneliu Vadim Tudor.
La Slatina a rămas primar Darius Vâlcov, care însă a părăsit PDL în primăvara acestui an şi a sărit repede în barca PSD. La fel s-a întâmplat şi la Buftea, reşedinţa administrativă a judeţului Ilfov. În urma alegerilor, funcţia de primar i-a revenit tot lui George Pistol, cu deosebirea că acum el nu mai susţine cauza PDL şi a lui Traian Băsescu, ci pe cea a PNL şi a lui Crin Antonescu. Revelaţia care a condus la schimbarea bruscă de doctrină şi opţiune politică l-a lovit pe dom’ primar tot cu câteva luni înainte de alegeri.
Despre Giurgiu, ce să mai spunem? Situaţia este mai mult decât incertă. După ce liberalul Lucian Iliescu (fost şi el la PSM!) a pierdut primăria, câştig de cauză a avut independentul Nicolae Barbu. Şi-l revendică atât PSD – partid din care a demisionat – cât şi Dan Diaconescu şi PPDD. Deocamdată, împricinatul nu le-a dat câştig de cauză niciunora. Pentru că nici nu ştiţi ce pierdeţi!
