Trezorierul PSD, Gheorghe Bunea Stancu, a ajuns să se ocupe de finanţele partidului condus de Victor Ponta pentru că e o „somitate” în domeniul afacerilor clientelare pe bani publici. Stancu e un personaj „3 în 1”, adică e preşedinte al PSD Brăila, preşedintele Consiliului Judeţului (CJ) Brăila, dar şi „om de afaceri”.
Prin firma Bursagrirom SA, la care deţine 51% din acţiuni, Bunea Stancu controlează cu mână forte alte 7 firme, din care cele mai importante sunt firma de construcţii Concivia SA Brăila şi Portul Hercules SA Brăila. Trezorierul PSD e renumit pentru tupeul cu care amestecă afacerile cu politica, pentru că CJ-ul condus de Stancu a încheiat zeci de contracte de lucrări din banii publici cu Concivia SA controlată de Stancu.
Bulgărele se rostogoleşte
La o lună după ce CJ Brăila a preluat în administrare 3 spitale, CJ a încheiat cu Concivia SA primul contract de „modernizare” a Spitalului de Pneumoftiziologie. Primăria Brăila dă Conciviei lui Stancu contractele de reparaţii de şcoli şi construire a blocurilor ANL, iar primăriile din judeţ încheie contractele pentru alimentările cu apă tot cu Concivia. Sunt ilegalităţi despre care „Jurnal de Investigaţii” a mai scris. La afacerile clientelare ale lui Gh Bunea Stancu pun umărul şi PNL, dar şi Guvernul Boc. Consilierii municipali PNL Brăila au votat ca cealaltă puternică firmă din caracatiţa lui Stancu, Hecules SA Brăila, să obţină concesionarea a 7.800 mp, la preţul unei garsoniere, iar Ministerul Dezvoltării condus de Elena Udrea şi Ministerul Transporturilor, condus de Anca Boagiu, investesc în modernizarea danelor 23 şi 25 din Portul Hercules peste 9,5 milioane euro.
Caracatiţa „Trezorierului”
La Bursagrirom SA Brăila, firmă pe care a înfiinţat-o în 1995, trezorierul PSD Gh. Bunea Stancu deţine 51% din acţiuni, ceilalţi acţionari, oamenii săi de încredere, fiind Sorin Costin (23%), Ciprian Iustin Stan (23%), Paul Ioan Vasilache (2,5%) şi Cristina Grigorescu (0,5%). Obiectul de activitate al Bursagrirom SA e “comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat”. Prin Bursagrirom, Stancu a preluat controlul mai multor foste societăţi de stat. La firma de contrucţii Concivia SA Brăila, Bursagrirom e acţionarul majoritar, deţinând 70,64 % din acţiuni. SIF 2 Moldova deţine 11,58%, iar restul acţiunilor sunt deţinute de “cuponari”. La Portul Hercules SA Brăila, Bursagrirom are acelaşi statut de acţionar majoritar, deţinând 85,5% din acţiuni, „cuponarii” deţin 13,4%, iar statul, prin AVAS, deţine 0,7%. Alte firme din imperiul lui Bunea Stancu sunt Bursa de Mărfuri SA, Agrotransport Brăila Vest SA, Boneta Consulting SRL şi Tehzoorom SRL.
9,5 milioane euro pentru „Portul lui Bunea”
Ministerul Elenei Udrea şi Ministerul Transporturilor, condus de Anca Boagiu, investesc masiv în modernizarea portului lui Bunea Stancu. După ce recent a fost modernizată Dana 40 din Portul Hercules SA, acum Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi a anunţat modernizarea danelor 23 şi 25, pe banii Uniunii Europene şi ai Ministerului Transporturilor. Proiectul „Modernizarea cheului în Portul Brăila, în danele 23 şi parţial 25”, e finanţat în principal prin banii europenilor, în cadrul POS Transporturi, Axa Prioritară 2. Prin Fondul European de Dezvoltare Regionala este alocată 69,25 % din finanţare, iar restul de la bugetul Ministerului Transporturilor. Valoarea estimată este 37.890.680 lei, cu TVA. Adică 9,5 milioane de euro. Cât alimentările cu apă a câteva localităţi rurale, sau, în limbajul lui Udrea, cât 14 săli de sport sau o Telegondolă. În decembrie au fost derulate procedurile de selectare a firmelor care vor executa lucrările de proiectare şi construcţii. Metoda aleasă a fost aceea ideală pentru o afacere clientelară, adică „negociere cu publicarea unii anunţ de participare”. După un mic impas, pe 04.02.2011, când cunoscuta firmă Vega 93 SRL Galaţi, a „naşului” Corneliu Istrate, a depus o contestaţie la CNSC, s-a dat la pace şi pe 28.02.2011, contractul a fost atribuit consorţiului Vega 82 & Consitrans SRL Bucureşti. Consitrans nu are experienţă în construcţii portuare, ocupându-se cu servicii de consultanţă, proiectare şi asistenţă tehnică şi prestând, în general, la supervizarea lucrările pentru drumuri şi autostrăzi (!). Printre clienţii Consitrans SRL se află CNADNR, Administraţia Străzilor şi câteva consilii judeţene, dar în parteneriat cu asfaltatorul Vega poate le va ieşi şi un cheu la Dunăre. În prezent, se aşteaptă doar semnarea contractului de finanţare, pentru ca Bunea Stancu să îşi vadă visul cu ochii, cum în plină criză, banii UE şi ai Ministerului Transporturilor sunt investiţi în modernizarea portului său.
„Edecarii” de la PNL mai trag o concesionare de teren
În timp ce ministerul Elenei Udrea pregătea contractul de finanţare UE pentru modernizările din Portul Hercules, la Brăila, oamenii lui Stancu pregăteau un nou tun, de această dată imobiliar, pentru aceeaşi firmă. La pct 31 al ordinii de zi a şedinţei CLM Brăila din 21.02.2011, era trecut proiectul privind „concesionarea prin încredinţare directă a terenului de 7.886 mp situat pe str Vadul Ghecet lot 2, solicitantei SC Hercules în vederea edificării unui depozit pentru extinderea capacităţii de depozitare şi operare a portului Brăila”. SC Hercules SA are o suprafaţă de teren de 25 ha şi dacă ar fi nevoie de un nou depozit, ar fi destul loc în port pentru construirea lui, dar firma lui Stancu a încercat să dea un tun, obţinând de la Primăria Brăila, un teren în valoare de milioane de euro la preţul unei garsoniere. Terenul de 7.886 mp e situat în zona optimă pentru construirea podului peste Dunăre de la Brăila, iar un teren la piciorul podului e valoros. Prin „încredinţarea directă” prevăzută în proiectul hotărârii CLM, se crease mecanismul obţinerii terenului la o redevenţă derizorie. După unele surse, cam de 15-20 de milioane de lei vechi pe an. În iulie 2010, concesionarea a fost cerută de directorul Hercules SA, Sorin Costin, care este acţionar la „firma-amiral” a lui Stancu, Bursagrirom SA, deţinând 23%, dar mai e şi consilier municipal PNL. În ianuarie, Costin a revenit cu o nouă cerere şi primarul Aurel Simionescu (PSD) a trecut concesionarea pe ordinea de zi. În şedinţa CLM a ieşit scandal, pentru că directorul Hercules SA ar fi trebuit ca în calitatea sa de consilier PNL să se abţină de la votarea concesionării al cărui beneficiar e Hercules SA. Dar cum în sală erau numai 24 de consilieri, iar cei 7 consilieri PDL anunţaseră că nu vor vota pentru concesionare, proiectul ar fi putut fi respins şi în aceste condiţii omul lui Stancu a riscat şi a pierdut, pentru că a ieşit un scandal de pomină. „Au fost discuţii în legătură cu modul în care domnul Costin trebuie să voteze sau nu. El a zis prima dată <<eu nu votez la proiectul nr cutare şi cutare>>, dar când s-a ajuns la povestea cu Hercules SA prima dată a votat şi au fost 18 <<pentru>>, iar a doua oară, când s-a abţinut de la vot, au ieşit doar 17”, a explicat controversele primarul Aurel Simionescu. Pentru ca totuşi concesionarea terenului să nu fie respinsă şi să fie repusă pe tapet după o mai bună pregătire a „maşinii de vot”, notarul Vasile Varga, consilier PNL, a propus amânarea proiectului de hotărâre pentru o viitoare şedinţă CLM.
Scandalul concesionării „mini-price” a 25 ha
Un scandal similar a fost înregistrat în ianuarie 2005. Atunci, prospăt devenit preşedinte CJ Brăila, Bunea Stancu şi-a rezolvat problema concesionării celor 25 ha de teren ale Portului Hercules SA, care era în proprietatea municipalităţii.
Primarul de atunci, Constantin Sever Cibu, în prezent senator UNPR, i-a făcut lui Stancu un cadou, acceptând pentru cele 25 ha o redevenţă de 400.000 lei/an.
Scandalul s-a produs în momentul în care un funcţionar onest, Gheorghe Scarlat, şeful Direcţiei Administraţiei Portuare din Primăria Brăila, a făcut public că şefa Oficiului uridic din primărie, Sorina Bosoancă, a făcut presiuni pentru a semna contractul concesionării celor 25 ha către firma lui Stancu şi totuşi a refuzat. Scarlat refuza să semneze concesionarea către Hercules SA, pentru că Hercules SA avea o datorie de 8 miliarde de lei vechi către Primăria Brăila şi refuza în continuare să o plătească, litigiul ajungând pe rolul ÎCCJ. Pentru că a denunţat în presă „batjocura şi nepăsarea faţă de banul public şi distribuirea discreţionară a bunurilor proprietate publică de către Primăria Braila”, Scarlat a fost demis de primarul Cibu, iar Stancu a obţinut ce voia, concesionarea celor 25 ha.
Reţeta lui Stancu – afaceri clientelare, profituri mari şi datorii la stat
În timp ce înregistrează profituri uriaşe, în cea mai mare parte din contracte pe bani publici, firmele controlate de Stancu au datorii la stat şi furnizori. Evident, cuantumurile acestor profituri au fost influenţate de ascensiunea politică a lui Stancu. Dacă până în 2004, când a devenit preşedinte CJ Brăila, cele 4 firme mai importante, Bursagrirom-Concivia-Hercules-Istru, avea profituri modice, accesul la contractele pe bani publici a schimbat radical situaţia. În 2005, după un an de mandat, firmele au înregistrat un profit cumulat de 4,96 milioane lei. În 2008, la început de criză, au înregistrat un profit de 4,86 milioane, iar în 2009, în timp ce sute de mii de firme s-au închis, firmele lui Stancu au înregistrat o creştere de profit faţă de anul precedent, la 5,64 milioane lei! În primii 6 ani de mandat ai lui Stancu la preşedinţia CJ Brăila, cele 4 firme au avut profituri de 23,2 milioane lei. Clasamentul profiturilor în perioada 2004-2008 este următorul: 1. Concivia SA – 9,2 milioane lei; 2. Hercules SA – 8,5 milioane lei; Istru SA – 3,4 milioane lei; 4.Bursagrirom SA – 1,8 milioane lei. În 2003, Hercules SA avea datorii totale de 51,9 milioane lei şi 0,7 milioane profit. În 2005, profitul crescuse la 1.371.153 lei, iar datoriile au scăzut la 9.861.101 lei. În 2009, un an în care exploatarea portuară la Dunăre a suportat o criză mult mai dură decât cea din timpul războiului din Iugoslavia, Hercules SA a încheiat anul cu un profit brut de 3.738.853 lei. Dar deşi a fost pe profit, în 2009 Hercules SA a încheiat anul cu datorii de 8,8 milioane, din care 1.130.772 lei erau datorii către bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale. Pentru
Cum să dai orzul pe gâşte
Cu siguranţă că cele 9,5 milioane de euro de la UE şi Ministerul Transporturilor vor fi cheltuite pe modernizarea danelor 23 şi 25. Nu spune nimeni că nu ar trebui modernizate porturile, dar ministresele Transporturilor şi Dezvoltării ar fi trebuit să ia în calcul şi pentru cine alocă banii. Dacă Hercules SA are profituri, dar nu le foloseşte pentru propriul program de modernizare, ba, mai rău de atât, mai are şi datorii la stat, la ce bun să cheltui banii UE şi impozitele românilor pentru modernizarea unei “firme-căpuşă” pentru stat. Apoi, te mai uiţi şi la cât de “normal” e cel care îţi cere să îi modernizezi afacerea. În cazul nostru, situaţia e clară: după ce în ultimii ani a fost modernizată Dana 40 din Portul Hercules SA, pe banii Ministerului Transporturilor, acum dana respectivă nu mai poate fi folosită, pentru că pe 31.10.2011 marinarii de la Hercules SA au scufundat o barjă încărcată cu piatră chiar acolo, la dana modernizată din impozitele noastre. Totuşi, directorul APDM Galaţi, nu ezită să dea Dana 40 ca exemplu de modernizare a infrastructurii portuare: “Un exemplu este Dana 40 din Portul Brăila, care în 2005 nu mai exista şi a fost refăcută. În momentul de faţă este o dană nouă acolo. Din păcate, anul trecut a fost un eveniment de navigaţie, s-a scufundat o barjă, care aparţinea chiar operatorului portuar, şi este blocată din nou. Operatorul portuar a promis că o va scoate”, spune Ochialbescu.
Simpatiile perverse din culisele politicii
Sigur, povestea pare neverosimilă. Cum adică, Ponta şi Boc se urăsc de moarte, iar Udrea şi Boagiu bagă bani cu nemiluita într-o afacere a duşmanului, Bunea Stancu? Elena Udrea a mai semnat în această primăvară contracte de finanţare de 12 milioane de euro pentru proiecte din feuda „Trezorierului”, iar secretarul de stat Răzvan Murgeanu, face vizite dese la Brăila. La prietenul său, Bunea Stancu. Iar în mediile politice din Brăila e vehiculat zvonul că Stancu are protecţia PDL la Bucureşti şi de aia e lăsat să facă ce vrea, fără să fie deranjat de DNA. Secretele acestor simpatii ţin de culisele politicii, nu de cele ale DNA
