Cinci milioane de euro, tocaţi în familie la ArCuB

ArCuB a fost înfiinţat în anul 1996 şi este un serviciu public de cultură, aflat sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Conform propriei prezentări, ArCuB este singura organizaţie de acest gen din România, care are rolul de punte între autoritatea locală, respectiv Primăria Municipiului Bucureşti, şi societatea civilă. Sediul ArCuB beneficiază de o poziţie super-privilegiată, în plin centru al Capitalei, vis-a-vis de fostul amplasament al ambasadei americane. Clădirea a fost renovată şi în prezent are trei săli, una de conferinţe cu 50 de locuri, una de spectacole, cu 370 de locuri, şi una destinată workshop-urilor, cu o capacitate de 30 de locuri. Toate pot fi închiriate. „Preţurile estimative sunt disponibile la cerere, oferta finală variind în funcţie de sală şi de amploarea activităţii propuse”. Dar nu despre asta este vorba. Ci despre felul în care sunt gestionate sume enorme din bugetul Primăriei Generale.

Adevărul este că portofoliul de acţiuni al ArCuB este impresionant. De la organizarea revelioanelor, la festivitatea tradiţională „Cişmigiul Copiilor”, piese de teatru, festivaluri de muzică.

În fine, la ArCuB poţi vedea „Festivalul de Film Experimental”, sau „Les films de Cannes a Bucarest”. Tot în agenda ArCuB se află şi Festivalul Dakino. Directoarea Mihaela Păun declara că „la ArCuB anul are mai mult de 365 de zile. În fiecare an la calendarul evenimentelor organizate de ArCuB se mai adaugă o filă”. Aşa este. Dar toate proiectele astea costă bani.

Relaţiile dintre reprezentanţii ArCuB şi cei ai Direcţiei Generale Economice şi ai Direcţiei Buget din Primăria Capitalei nu sunt dintre cele mai cordiale. Adică sunt aşa cum sunt în general relaţiile dintre cei care cer bani şi cei care dau bani. Oarecum încordate.

Cineva de la Direcţia Generală Economică a spus că cei de la ArCuB „fac pe artiştii cu banii Primăriei. Noi suntem contabilii limitaţi şi ei spiritele elevate”.

Cu toate acestea, bugetul aprobat pe anul 2012 prin HCGMB 66/23.03.2012 este de, atenţie la mine!, 23.100.000 lei. Adică ArCuB are de cheltuit anul ăsta peste cinci milioane de euro, din care 300.000 lei sunt repartizaţi numai pentru venituri curente. Reparaţiile curente au şi ele puse la teşcherea 300.000 lei. În schimb, însă, pentru pregătire profesională nu se pun la bătaie decât 15.000 lei. ArCuB are 35 de angajaţi, dintre care şase sunt în funcţii de conducere, în frunte cu directoarea Mihaela Păun.

Vaca bună de muls

Statutul ArCuB „e făcut cu cap”. Adică:

•           Organizează programele culturale proprii ale CGMB, atât cele care sunt iniţiativa acestuia cât şi cele care decurg din derularea unor relaţii de colaborare la nivel local, naţional sau internaţional. Comentariu: carevasăzică mână liberă la cumetrii, şuste şi aranjamente. Bon. Să vedem mai departe.

•           Iniţiază, dezvoltă şi menţine legături cu instituţii publice, asociaţii culturale şi alte structuri neguvernamentale, în vederea diversificării ofertelor culturale locale, a promovării identităţii culturale a oraşului Bucureşti. Comentariu: idem paragraful anterior. Mai departe.

•           Organizează în regie proprie sau în colaborare cu alte instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale expoziţii, spectacole, concerte şi alte manifestări cu caracter cultural (s.n). Comentariu: idem paragrafele anterioare. Mai departe.

•           Susţine iniţiative de cercetare şi experimentare a noi modalităţi de expresie artistică (!!!) Asta-i fără comentariu. La fel ca şi ceea ce urmează.

•           Promovează şi sprijină activităţi de studiu şi cercetare cu privire la istoria şi civilizaţia oraşului Bucureşti.

•           Produce, editează şi difuzează cărţi şi reviste, material audio-vizual precum şi alte asemenea produse culturale.(???)

•           Organizează şi administrează ateliere de creaţie cultural artistică.

Gata. Asta e. Nobile scopuri. Înşirate pe hârtie de vreun candidat la primăria Capitalei ai spune că sunt fonfleuri sau, în cel mai bun caz, nişte idealisme fără conţinut. Numai că la ArCuB lucrurile nu stau aşa. Ei au în spate, pentru anul în curs, 5.179.372 de euro. În adresa venită de la Primăria Generală, care însoţea bugetul alocat, directorul Vasile Săvoiu menţionează, pedant: „având în vedere că situaţia specifică perioadei de criză se menţine şi în acest an cu influenţe posibile asupra încasării veniturilor la bugetul local, vă rugăm să angajaţi sumele aprobate cu maximă responsabilitate a necesităţii şi oportunităţii efectuării cheltuielilor”. Corect!

Teatru, dar şi mascaradă

Cred că puţini sunt cei care au căderea să pună la îndoială calitatea spectacolelor oferite de către ArCuB. Măcar a celor desfăşurate în incinta de pe strada Batiştei nr. 14.

Foarte mulţi actori români, unii cu un renume consacrat deja, interpretează pe scenele puse la dispoziţie de instituţia condusă de Mihaela Păun. Filmele lui Tarkovski îşi găsesc şi ele ecranele care să le primească. Şi totuşi! Pentru peste cinci milioane de euro parcă prea puţini bucureşteni respiră aerul emanat din plămânii culturali ai ArCuB.

Revelioanele în stradă, ca revelioanele. Lumea ştie ceva vag despre Primărie. Da-n restul anului? Aud? Hai, că n-or fi bucureştenii cei mai culţi „capitalişti”, da’ un sondaj de genul „ştii, mă, ce-i ăla ArCuB?” stă la îndemâna oricărui locuitor al Capitalei. Dacă ăia cinci milioane de euro ar fi gestionaţi cumsecade ar afla de acţiunile ArCuB şi Traian Igaş. Numai că nu-i uşor să ţii de bani atunci când îi ai. Şi mai ai şi rude, şi prieteni…

Soţul Mihaelei Păun este actorul Tiberiu Păun, o prezenţă constantă în spectacolele de teatru organizate de ArCuB. Acelaşi Tiberiu Păun deţine firma Total Business Production (TB Production), care este foarte apropiată şi implicată în proiectele derulate de ArCuB. Este vorba în principal despre plăţi pentru drepturi intelectuale rezultate din activităţi regizorale sau de actorie. Mihaela Păun este acţionară la TB Production şi la Asociaţia Eveniment, o altă structură care ajută, contra cost, la punerea în aplicare a unor proiecte susţinute financiar de ArCuB.

Merită remarcat faptul că aproximativ 90% dintre evenimentele propuse de ArCuB reprezintă piesele de teatru. În care îşi găseşte o participare prolifică şi Silviu Biriş, soţul dirtectoarei adjuncte, Irina Halina Cornişteanu. De când a devenit director la ArCuB, Mihaela Păun şi soţul şi-au cumpărat un apartament într-un ansamblu rezidenţial dintr-o zonă centrală a Bucureştiului, plus o vilă la Snagov, sumele din conturile bancare au crescut substanţial, încasările din „drepturi intelectuale” cifrându-se la peste 150.000 de euro.

Sacul şi Pomul Lăudat

Incontestabil, ArCuB face bine ceea ce face. Doar că face pe mult prea mulţi bani. Ceea ce ar putea fi spus şi altfel. Face prea puţin pentru banii care i se acordă.

Care sunt iniţiativele alea de cercetare şi experimentare a unor noi modalităţi de expresie artistică? Măgăruşul roz cu zvastica pe fund, promovat de ICR in SUA?

Dar faptul că organizează şi administrează ateliere de creaţie culturală, ce-o fi aia? Adică, dacă ne strângem acasă la un prieten, la un şpriţ, ş-o dăm pe muzică şi poezie, ne dă bani???!!!

Dar că promovează activităţi de studiu şi cercetare a istoriei şi civilizaţiei oraşului Bucureşti, ce-nseamnă? Se plăteşte cercetarea teraselor din Centrul Vechi si lectura vederilor din anticariate?

La întrebarea Jurnalului de Investigaţii referitoare la procedura de încheiere a contractelor, modalităţile de retribuire şi artiştii cei mai des solicitati, am primit următorul răspuns de la departamentul de PR: „ În cei peste 16 ani de activitate, ArCuB a colaborat cu mii de artişti români şi străini care se potrivesc genului de evenimente pe care le-am organizat (exprimarea le aparţine reprezentanţilor ArCuB, n.red). Onorariile se stabilesc de către coordonatorii de proiect prin negociere directă”. Scurt pe doi. Un amănunt: la revelioanele de prin 2004 şi mai încoace, pe când Traian Băsescu făcea băi de mulţime şi dădea cu şampania în bucureşteni, prezentator era Tiberiu Păun.