Deşi catalogată drept cel mai mare „business” imobiliar, chiar o revoluţie în domeniu, „Afacerea Băneasa” este cel mai mare tun dat vreodată în acest domeniu în România. Un „tun” în care un rol extrem de important l-au avut, culmea, un grup de profesori ai Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV), care au ales să-şi rişte cariera academică, devenind autorii unor delapidări fără precedent în istoria învăţământului românesc. Cu toate că erau doar salariaţi ai Universităţii de stat, profesorii de la Agronomie s-au comportat premeditat ca proprietari ai acesteia, devenind principali autori ai jefuirii patrimoniului USAMV! Timp de mai bine de trei ani, ei au votat alături de studenţii membri ai Senatului Universităţii, dezmembrarea, lotizarea şi înstrăinarea pe nimic a sute de hectare de teren, prea valoroase în ochii rechinilor imobiliari, pentru a mai fi folosite în procesul de învăţământ. Vom desluşi, în continuare, un episod relevant din filmul operaţiunii, aşa cum a avut loc de fapt, numai pe baza documentelor certificate. Documente care, ele însele, demonstrează nelegalităţi trecute cu vederea, până acum de organele de anchetă. Dat fiind că s-au scris multe până acum pe marginea acestui subiect, majoritatea articolelor fiind bazate pe informaţii sau doar comunicate parţiale, vom proba fiecare afirmaţie relevanta cu documente doveditoare, prezentate în premieră. Astfel vom reuşi, speram, să facem lumină asupra a ceea ce s-ar putea dovedi că fiind grave acte de abuz şi corupţie, comise premeditat de membri de vază ai comunităţii academice. Acte care au contribuit în mod ilegal, veţi constata, la realizarea celui mai mare proiect imobiliar din România!
Rectorul Alecu a promis terenul de când era în domeniul public
După cum se ştie, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină
Veterinară Bucureşti (USAMV) a intrat în posesia celor 230 de hectare de
teren care fac obiectul afacerii, în urma unui decret regal dat în
1929, de Regele Mihai I, odată cu promulgarea Legii de înfiinţare a
Academiilor de Înalte Studii Agronomice. Atunci „Scoala Superioară de
Agricultură dela Herăstrău“, actuala Universitate de Ştiinţe Agronomice
şi Medicină Veterinară a fost înzestrată, printre altele, cu Ferma
Experimentală Băneasa, pe care urma să o utilizeze şi administreze
exclusiv în scop didactic.
”Urmaşa” acesteia, Universitatea de
Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară a demarat procedurile de
reconstituire a dreptului de proprietate asupra celor 230 hectare ale
Fermei Experimentale Băneasa. Demersurile pentru redobândirea dreptului
de proprietate au fost încheiate la mijlocul anului 2001, când
universitatea a primit titlul de proprietate asupra celor 230 de
hectare. La acea oră însă, conducerea universităţii antamase deja
terenul în favoarea rechinilor imobiliari! Cu un an înainte de a primi
titlul de proprietate, conducerea universităţii, în frunte cu Ioan
Niculae Alecu, rectorul universităţii, acceptase asocierea cu două
companii (International Business and Trading Corporation şi General
Logistics Corporation) aflate sub controlul indirect a unor importanţi
investitori în domeniul imobiliar. Mai mult, Universitatea intrase deja
în structura acţionariatului companiei Băneasa Investments, aducând ca
aport dreptul de folosinţă al terenului fermei Băneasa şi cel de
proprietate al clădirilor de pe acesta. Ea a primit, la data de 28 iunie
2000, în schimbul concesionarii terenului, pe 49 de ani, 49,88% din
acţiunile Băneasa Investment.
La acea dată, terenul era în proprietate publică şi nu putea fi adus ca aport în natură. O dată cu semnarea asocierii şi concesiunii, conducerea universităţii a comis şi primele încălcări ale legii: concesionarea nu se făcuse în urma unei licitaţii iar asocierea nu avea drept scop „desfăşurarea de activităţi de producţie, industrializare, comercializare, prestaţii de servicii şi consultanta în domeniul (n.n. agricol)” cum prevedea, imperativ, legislaţia în vigoare la acea dată (articolul 12 din Legea privind proprietatea publică 213/1998 şi articolul 4 din HG 47/1999). Foarte important însă, rectorul de atunci, Nicolae Alecu, a comis şi primul mare abuz: a semnat că se obliga să aducă terenul ca aport la capitalul social imediat ce Universitatea urma să intre în posesia acestuia!
Abuz – Înstrăinarea terenurilor, hotărâtă de studenţi şi profesori
Deşi
grave, flagrante chiar, încălcările legii au fost mizilicuri pe lângă
ceea ce a urmat, după ce USAMV a primit titlul de proprietate, în iunie
2001!
În urmă cu mai bine de şapte ani, un grup de oameni care se
pretind respectabili, profesori universitari, academicieni,
conferenţiari, lectori, (îşi mai zic şi oameni de ştiinţă), au pus mâna
de la mâna şi au început să voteze o serie de acte halucinante.
Abia
de trecuse jumătate de an de când primiseră titlul de proprietate, ca
profesorii Universităţii au şi hotărât înstrăinarea pământului, aşa cum
promisese rectorul Alecu. Ei au adoptat, în lunile februarie şi
decembrie 2002, doua hotărâri prin care au adus aproape 110 hectare
aport la capitalul social al Băneasa Investments. Atunci s-au produs,
practic primele mari infracţiuni, să nu ne temem de cuvinte! Odată cu
primirea titlului de proprietate de către universitatea de stat, terenul
trecuse din proprietatea publică în cea privată a statului.
Înstrăinarea oricărui teren sau alt bun imobil nu putea fi făcută,
legal, fără aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, iar despre
această aprobare nu avem cunoştinţă să fi existat vreodată (a fost
menţionată o singură dată, apoi … tăcere).
În lipsa avizului legal al Ministerului Educaţiei, înstrăinarea terenului s-a făcut prin votul şi aprobarea Senatului Universităţii. Pentru cei care nu au cunoştinţă, rolul Senatului unei instituţii de învăţământ superior este unul pur academic, de îndrumare a procesului de învăţământ şi a celui de cercetare. Senatul nu este o adunare a acţionarilor sau a reprezentanţilor proprietarilor ci doar un grup de profesori, oameni de ştiinţă (şi câţiva dintre liderii studenţilor), care se presupune că au maximă competenţă în a lua acele decizii care să contribuie la un proces educaţional performant. Acest organism nu are niciun drept să ia decizii, de capul lui, cu privire la patrimoniul Universităţii!!! Membrii Senatului sunt salariaţi sau elevi ai Universităţii, nu au dreptul să se manifeste ca proprietari. Altfel ar avea dreptul, nu-i aşa, să vândă clădirile, laboratoarele…? Absurditatea este evidentă! La fel este şi caracterul infracţional, deoarece toate hotărârile de acest tip au fost adoptate în unanimitate iar „METODĂ” s-a dovedit o practică, nu o întâmplare sau un simplu accident.
Revenind la anul 2002, să remarcăm faptul că primele încercări de a înstrăina terenul au fost un eşec major. Terenul nu putea fi folosit în scop imobiliar (anii au dovedit că acesta era obiectivul) şi trebuia scos din circuitul agricol. Mai mult, o mică parte a acestuia (puţin mai mult de un hectar) era revendicat legal de foşti proprietari, iar faptul că la Registrul Comerţului era deja înscrisă majorarea capitalului social cu terenul aportat de Băneasa era o mare problemă. Astfel că s-a pus la cale o nouă şedinţa a Senatului Universităţii unde studentă la „Agricultura” Eugenia – Otilia David, şi studenţii Cornel Teodorescu şi Costel Pohrib (astăzi om de afaceri) au votat, alături de profesorii lor şi de actualul rector Stefan Diaconescu, să scoată 100 de hectare din circuitul agricol şi să lotizeze terenul de 167,4 hectare, pe care urma să-l aducă aport la capitalul social al Băneasa Investments. După ce bineînţeles, rectorul Niculae Alecu a fost mandatat de studenţii săi să voteze anularea hotărârii AGA din 2002 a Băneasa Investments (în care se hotărâse majorarea capitalului social) şi totodată radierea menţiunii la Registrul Comerţului. Se întâmplă la data de 19 februarie 2003.
Infracţiunile capătă forme agravante
La
data de 30 iunie 2003, aceiaşi studenţi au semnat tabelul care atestă
că au votat, împreună cu Ioan Niculae Alecu, Stefan Diaconescu,
profesorul Namolosanu dar şi alături de Oana Ţurţoi şi Marius Brezeanu,
studenţi, la rândul lor, lotizarea a încă 50 de hectare de teren din
Băneasa, care se mai aflau, încă, în proprietatea USAMV.
Ce rol
putea avea dezmembrarea decât o mai bună organizare a terenului, pe
culturi agricole, utile în cadrul activităţii de practică pentru
studenţi.Împărţirea terenului agricol, a fost făcută însă într-o
asemenea manieră, încât ar părea lipsită de logică, dacă excludem
premeditarea, a ceea ce s-a întâmplat ulterior – scoaterea terenului de
către USAMV (veţi vedea, tot ilegală) din circuitul agricol,
dezmembrarea în continuare pe loturi mai mici, înstrăinarea acestuia
către firmă imobiliară Băneasa Investments şi construirea apoi de vile,
blocuri, clădiri de birouri şi centre comerciale!
Trei luni mai
târziu, la data de 7 octombrie 2003, AGA extraordinară a SC Băneasa
Investments a aprobat, de principiu, majorarea capitalului social,
majorare la care Universitatea trebuia să participe cu restul de 53 de
hectare de teren din fosta ferma Băneasa. În aceeaşi şedinţa s-a
stabilit ca o parte dintre terenurile aduse în societate să fie donate
către Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru că acesta să se
ocupe, pe bani publici, de executarea de drumuri şi utilităţi
(canalizare menajeră şi pluviala, alimentare cu energie electrică, reţea
de distribuţie şi instalaţii gaz metan, etc). Această operaţiune, pe
care o vom dezvălui ulterior, are aparenţa de legalitate, dar pojghiţa
este atât de subţire încât o dată străpunsă … .
Noiembrie, ultimul bal
Sfârşitul
toamnei anului 2004 este o perioadă – cheie a afacerii, în care totul
se precipită, cel mai probabil pentru a se profita şi de alegerile
generale care aveau loc chiar atunci. La data de 9 noiembrie 2004,
profesorii-salariati şi studenţii facultăţii s-au jucat din nou de-a
proprietarii şi au aprobat înstrăinarea şi a restului de 53 de hectare,
teren pentru care aprobaseră deja, la data de 15 octombrie 2004,
dezmembrarea în zeci de parcelute, cu evidente intenţii imobilare.
Evidente deoarece, potrivit schiţelor de la Cartea Funciară, multe
dintre formele noilor loturi reprezintă mai degrabă, străzi, clădiri şi
intersecţii, iar din câte cunoaştem, în programa USAMV nu a fost inclusă
şi disciplina „construcţie de drumuri publice”.
A doua zi, 10
noiembrie 2004, AGA Băneasa Investments a aprobat majorarea de capital,
cu condiţia că Universitatea să scoată din circuitul agricol, în cel
mult trei ani, 32,47 hectare din totalul de 53, pe care nu se puteau
construi, altfel, imobilele de astăzi. „Lucrarea” era însă aproape
finalizată, certificatul de urbanism „ieşind” în aceeaşi zi cu hotărârea
AGA a Băneasa Invest, 10 noiembrie 2004. O lună mai târziu, Florin
Ciobanu, directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară şi-a dat acordul pentru scoaterea celor 32,47
hectare din circuitul agricol. Ultimul care şi-a pus semnătură pe avizul
de scoatere definitivă a terenului din circuitul agricol a fost Petre
Daea, ministrul agriculturii. A făcut-o cu două zile înainte de Crăciun!
Cine a mituit autorităţile?
Aici trebuie menţionat că Alecu Ioan Niculae, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, a obţinut avizul prin fals şi uz de fals. Potrivit documentelor oficiale, el a cerut aprobarea scoaterii terenului din circuitul agricol „în scopul realizării obiectivului de investiţii «Ansamblu de construcţii cu funcţiune mixtă», beneficiar Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară”. Acelaşi document menţionează că avizul nu este valabil decât dacă investiţia se realizează pe amplasamentul şi cu soluţiile constructive menţionate în documentaţie. „În caz contrar se va solicita un nou aviz în baza documentaţiei refăcute”, se menţionează în document. Dar ce proiect de investiţii şi ce documentaţie a prezentat USAMV? Din câte cunoaştem, niciunul, în afară de cel întocmit, pentru acelaşi teren, de Băneasa Investment, sub forma unui raport de evaluare aprobat de … Senatul Universităţii la data de 9 noiembrie! Actualul rector al USAMV a refuzat, la rândul lui, să ne răspundă la această întrebare, sub motivaţia penibilă că se afla sub ancheta. Chiar aşa, oare ce putea să ne spună Diaconescu, doar a semnat şi el hotărârea Senatului din 9 noiembrie! Apare însă un alt mare semn de întrebare. Cum de nu a văzut NIMENI ca proiectul are un alt beneficiar? Nici funcţionarii de la Primărie, nici cei de la Cadastru, nici cei din Ministerul Agriculturii? Cum sunteţi de acord cu noi, suntem siguri, că este practic exclusă ipoteza unei ”neglijente colective” şi deasemenea că, deşi posibil, este puţin probabil că Alecu sau altcineva să fi plastografiat mai multe copii ale proiectului făcut pentru Băneasa, ar mai rămâne doar ipoteza darii de mită. Numai cu buzunarele pline sau la ordinul şefului cu buzunarele pline ar fi putut un funcţionar să închidă ochii şi să se facă astfel complice la infracţiunea comisă de reprezentantul USAMV! Cine a dat mită, cât de „grasă” a fost, după caz, şi mai ales ai cui erau banii daţi mită, nu mai este treaba noastră să aflăm.
Bijuteriile coroanei, cedate la preţ de tinichele
Revenind
la scoaterea terenului din circuitul agricol, să precizăm ca USAMV a
primit în schimb, pentru cele 53 de hectare, acţiuni în valoare de 122,1
miliarde de lei vechi. Aceasta însemna, la cursul valabil în noiembrie
2004, mai puţin de 11 USD/m.p. Dacă terenul ar fi fost evaluat ca
intravilan, valoarea ar fi fost de zeci de ori mai mare. Foarte
interesant! De fapt, USAMV nu a adus, practic, în Băneasa Investment
nici măcar un metru pătrat de teren agricol. Aceasta deoarece 32, 47
hectare de teren au fost scoase de UASMV, pe propria-i cheltuiala şi
păcăleală, iar restul a fost aportat ca teren agricol, dar
„funcţionează” ca teren construibil, pe o altă mare păcăleală, trasă de
această dată contribuabililor bucureşteni, cu sprijinul Consiliului
General al Municipiului Bucureşti (şi aceasta este o poveste la fel de
interesantă!).
Să recapitulăm! Universitatea lui „conu’ Alecu” a
adus în „Băneasa Investments” 32,47 hectare de teren construibil, care
valora peste 100 de milioane de euro, pentru care a primit acţiuni de
numai 3,5 milioane de dolari. Cum se putea evita această situaţie?
Simplu ca bună ziua! Se făcea evaluarea terenului după ce era scos din
circuitul agricol, dar înainte, bineînţeles, de a fi aportat la
capitalul social al Băneasa Investments. Ne este greu să credem că nişte
minţi „luminate” (fără nici cea mai mică umbră de ironie) precum cele
ale profesorilor doctori şi academicienilor din Senatul USAMV nu au
sesizat hoţia! Probabil că unii dintre ei, nu ştim câţi, au fost
stimulaţi, poate doar academic, să voteze „pentru” şi asiguraţi,
totodată, că vor primi o catedră în Universitate, în loc de o celulă la
Puşcărie. Celula la care, altfel, şi-au câştigat dreptul din momentul
în care au început să se comporte ca proprietari ai bunurilor unei
universităţi de stat!
Să punem şi bomboană pe coliva! Dacă tot au
înstrăinat un teren a cărui valoare depăşea sută de milioane de euro,
după scoaterea din circuitul agricol, dar la preţul de dinainte de a-l
scoate, de zeci de ori mai mic, de ce nu ar mai şi fi plătit pentru
asta? Doar nu-i costa nimic, nu-i aşa, nu erau proprietari sau
acţionari, cum se „vopseau” la şedinţele Senatului USAMV! Astfel ca
nimeni n-a crâcnit, nici până în ziua de azi, ca USAMV a plătit taxe la
stat, pentru scoaterea terenului din circuitul agricol, 5,5 miliarde de
lei vechi (200.000 USD)!!! Nici măcar Curtea de Conturi!
Despre Popoviciu şi partenerii săi
Nu am pronunţat în cuprinsul acestui material, numele unor persoane deja arhicunoscute, pentru că altfel nu am mai fi reuşit să „creionăm” fidel rolul în care au fost distribuiţi profesorii în Marele Jaf! Cei al căror nume nu a fost rostit îşi au „locul de onoare”, alături de nume sonore ale vieţii publice. Le vom spune şi pe acestea şi le vom însoţi cu documente care să vină în sprijinul organelor de anchetă, pentru că acestea să poată întregi tabloul „Afacerii Băneasa”. Câteva repere: cum de a „tăcut” Ministerul Educaţiei, cum s-a constituit patrimoniul Băneasa Investments şi cine a tras clopotele la Primăria Capitalei. Toate pigmentate de încălcări flagrante, multe penale, ale legilor României!