# Promoția BAC ratat. Cum au dispărut aproape 30.000 de elevi de liceu din sistem

_Published: 2019-07-25_

Anual, mii de elevi români renunță la școală. Pentru aceștia finalizarea studiilor și obținerea diplomei de bacalaureat nu reprezintă un obiectiv. 6% dintre absolvenții de liceu aleg să nu mai dea examenul maturității. Dintre cei care se prezintă, o treime nu reusesc să obțină media 6, notă care atestă promovarea examenului.

Aproape

20% din elevii care s-au înscris la liceu în 2015 nu au mai dat examenul de

bacalaureat anul acesta. În cifre absolute asta înseamnă că din promoția de

liceu 2015-2019 au dispărut din sistemul aproape 30.000 de copii. Cei mai mulți

au renunțat la școală pe parcursul anilor de liceu, în timp ce restul nu s-au

mai prezentat la examen. Un sfert dintre ei au renunțat chiar în ajun.

În ultimii

4 ani, aproape 44.000 de elevi au renunțat să susțină examenul de bacalaureat.

Anul 2018 detine recordul la acest capitol. La sesiunea de bacalaureat 2018 un

numar de peste 13.000 de absolvenți de clasa a XII-a nu s-au susținut examenul.

Comparativ cu anul trecut, numarul elevilor inscrisi la bac care nu s-au mai

prezentat la examen anul acesta este de două ori mai mic față de anul

precendet.

Statisticile

rușinii: România, locul 3 în UE la abandonul școlar

România

ocupă un loc fruntaș în Uniunea Europeană la capitolul abandon școlar. Datele

ultimului Eurostat arată că, în 2018, abandonul şcolar timpuriu a fost de de

16,4%. Țara noastră a fost este precedată în clasamentul abandonului școlar de

Spania (17,9%) şi Malta (17,5%). La polul opus s-au aflat Croaţia (3,3%),

Slovenia (4,2%), Lituania (4,6%), Grecia (4,7%), Polonia (4,8%) şi Irlanda

(5,0%). 

În ultimii

12 ani recordul la abandonul şcolar îl deţine anul şcolar 2006-2007. Atunci au

abandonat peste 83.000 de copii. Rata cea mai mică a abandonului a fost

înregistrată în anul şcolar 2012-2013, respectiv peste 50.000 de copii.

Cei mai

mulți elevi care se pierd pe drum sunt în anii terminali, cum ar fi clasa a

V-a, clasa a VIII-a sau pe parcursul liceului sau școlii profesionale, după cum

arată cel mai recent raport al Ministerului Educației.

Băieţii

abandonează mai frecvent liceul, comparativ cu fetele

Începând

cu anul 2009/2010, s-a înregistrat o creştere a procentului elevilor care au

abandonat studiile liceale; o parte dintre elevii care în mod tradiţional ar fi

optat pentru ruta profesională de şcolarizare au intrat la liceu, însă au

abandonat studiile pe parcurs. Ca urmare, în perioada 2009-2011, rata

abandonului a crescut de la 2,2% la 3,8%. În perioada următoare, s-au

înregistrat ameliorări semnificative ale ratei abandonului, până la 2,5% la

finalul anului 2016/2017 – în scădere faţă de anul şcolar anterior.

„La

sfârșitul anului 2016/2017, o pondere de 2,5% dintre elevii de liceu au

abandonat studiile, valoare ameliorată faţă de anul şcolar anterior. Cei mai

mulți dintre aceștia provin din filiera tehnologică. Băieţii abandonează mai

frecvent liceul, comparativ cu fetele. Reorganizarea învăţământului profesional

a determinat o scădere a abandonului la acest nivel de studiu, până la valoarea

de 3,5% în 2016/2017, cu o pondere uşor mai mare în cazul populației şcolare

feminine”, se arată în „Raportul privind starea învățământului preuniversitar

din România 2017-2018”, al Ministerului Educației.

Pentru

2020, România e obligată, ca membră a Uniunii Europene, să reducă la jumătate

rata părăsirii timpurile a şcolii.

3 din 10

absolvenți de clasa a XII-a nu au luat examenul de bacalaureat

Rezultatele

examenului de bacalaureat de anul acesta arată că România nu stă prost nu doar

la capitolul abandonului școlar. 3 din 10 absolvenți de clasa a XII-a nu au

reușit să obțină o medie de promovare a examenului de bacalaureat.

Datele

Ministerului Educației arată că rata de promovare în ansamblu, înainte de

afișarea rezultatelor după contestațiile depuse, incluzând și elevii proveniți

din promoțiile anterioare, este de 67,2%.

„S-au

înregistrat 177 de medii generale de 10 (104 – anul trecut). Din totalul

candidaţilor înscrişi, respectiv 136.091, s-au prezentat 129.166 de candidaţi.

Au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă 84 de candidaţi.

Aceştia nu se vor putea înscrie la următoarele două sesiuni ale examenului

national de Bacalaureat. S-au consemnat procente ridicate de promovare în:

sectorul 4 al Capitalei (80,94%), judeţele Cluj (80,71%), Iași (76,34%), Bacău

(75,96%), Sibiu (74,54%), Brăila (73,40%), Galați (73,01%), Municipiul

București (72,84%), respectiv județele Buzău (72,84%) și Brașov (72,74%)”, se

arată într-un comunicat dat publicității de Ministerul Educației în ziua

publicării rezultatelor la bacalaureat 2019.

Daniel

Funeriu, explică rezultatele slabe înregistrate în ultimul deceniu la bacalaureat

_Introducerea camerelor de supraveghere la examenul de bacalaureat, în 2011, a scăzut dramatic numărul de absolvenți de clasa a XII-a care reușeau să obțină media 6. În urmă cu 10 ani, rata de promovare al bacalaureatului era de aproape 82%.  Introducerea camerolor de supraveghere aproape a înjumătățit numărul candidaților care promovau examenul maturității._

În 2011,

rata de promovare a bacalaureatului a fost de 45,72%. Cea mai mică rata de

promovare s-a înregistrat în ultimele două decenii a fost în anul 2012. Atunci

doar 4 din 10 elevi au promovat acest examen.

Daniel

Funeriu, fostul ministrul al Educației, în perioada decembrie 2009 – februarie

2012, demnitarul care a introdus camerele de supraveghere la examenul de

bacalaureat si clasa pregătitoare, a explicat, pentru Ziarul de Investigații,

care sunt factorii care au dus la aceasta rata scăzută de promovare a

bacalaureatului.

„Introducerea

camerelor de supraveghere la examenul de bacalaureat nu a fost o măsură

periferică, cu impact doar în educaţie, ci a fost una care a arătat starea

morală deplorabilă în care se afla naţiunea noastră. 20 de ani de democraţie

(la vremea aceea) au făcut din naţiunea noastră una care frauda masiv examenul,

adică începutul în viaţa de adult a copiilor noştri. Cum să ceară nişte oameni

care îşi încurajează copiii să fraudeze, să fie conduşi de politicieni oneşti?

A fost o oglindă pe care, cu bună-ştiinţă şi intenţie, am pus-o în faţa

naţiunii. Dacă «poporul», cel pe care am jurat să îl servesc la învestitură, ar

fi considerat că această măsură e proastă, mi-aş fi dat demisia imediat. La

vremea respectivă erau tot felul de politruci, cu vipera plângăcioasă

cvadriministru pe post de lider, care, pentru a-şi păstra privilegiile, tot

spuneau: «de ce ne trebuie o lege nouă»? Aşa au avut răspunsul exact: pentru că

sistemul de educaţie, care consuma din ce în ce mai mulţi bani, producea pe

bandă rulantă fraudatori”, a declarat fostul ministru.

Întrebat

cine este vinovat pentru rezultatele slabe obținute la examenul de bacalaureat,

Daniel Funeriu a identificat principalele probleme.

„Punem

greşit problema. Nu faptul că doar 37% dintre copiii unei generaţii iau

bacalaureatul e problema. Problemele sunt: 1) ce ştiu şi ce competenţe au

aceşti copii ? Răspunsul corect este: majoritatea insuficient. 2) Ce facem

pentru cei 60% dintre copii care nu iau bacul? Ce calificări le dă şcoala?

Răspunsul şi aici este unul defavorabil : am introdus în 2012 învăţământul

profesional dual, cu practica la firmă şi bursă. În baza acelei măsuri s-a

făcut, de exemplu, şcoala Kronstadt la Braşov. Dar, evident, actuala guvernare

a distrus măsura. Azi, în trei ani de studii, avem doar 6-7.000 de elevi pentru

că nimeni nu se ocupă cu adevărat. 3) Abia după ce răspundem la aceste

întrebări putem să găsim vinovatul şi el e clar. (…) Responsabilitatea la

clasă este calitatea slabă a profesorilor, pentru că ei nu beneficiază de

formare de calitate. Actuala guvernare a distrus masteratul didactic, prin care

cele mai bune universităţi ar fi format 10.000 de profesori de calitate din

2012 încoace. Deci, am fi avut azi 70.000 de profesori buni, adică o treime”,

conchide demnitarul.