# Sondaj: Peste 50% dintre români ar vota împotriva demiterii lui Nicușor Dan

_Published: 2026-05-25_

Un an de la momentul în care Nicușor Dan a depus jurământul ca președinte al țării și, potrivit unui sondaj, peste 50% dintre români ar vota împotriva demiterii acestuia.

Este rezultatul unui studiu realizat de INSCOP Research, realizat în perioada 11 – 14 mai, iar procentele reprezintă opinia respondenților.

Majoritatea românilor ar vota împotriva demiterii președintelui Nicușor Dan în cazul organizării unui referendum pe această temă, arată datele culese de [INSCOP](https://www.inscop.ro/mai-2026-barometrul-informat-ro-inscop-research-editia-a-xi-a-capitolul-5-optiunile-populatiei-in-cazul-unui-referendum-pentru-demiterea-presedintelui/), însă linia este destul de fină.

Astfel, dacă duminica viitoare ar fi organizat un referendum privind demiterea președintelui, 44% dintre respondenții la sondaj declară că ar vota pentru demiterea lui Nicușor Dan, în timp ce 50,7% – împotriva demiterii. Restul, adică 5,4%, sunt în categoria nu știu sau nu răspund.

Mai precis, ar vota pentru demiterea președintelui preponderent votanții AUR (77%), persoanele cu educație primară (63%), locuitorii din mediul rural (55%), utilizatorii Tiktok (59%).

Pe de altă parte, ar vota împotriva demiterii președintelui, într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL (86%), USR (86%) și PSD (59%), persoanele peste 60 de ani (59%), cei cu educație superioară (73%), locuitorii din București (68%) și din urbanul mare (61%).

„_Demiterea președintelui Nicușor Dan printr-un eventual referendum nu are susținere în societatea românească, nici măcar în urma aplicării unei întrebări care testează o situație ipotetică. _

_Proximitatea față de momentul electoral din 2025 și riscurile sistemice percepute de majoritatea alegătorilor, în contextul electoral tensionat din 2024-2025, alimentează ostilitatea publicului față de un referendum de demitere a președintelui, care nu ar face decât să amplifice incertitudinile politice deja uriașe și costisitoare din punct de vedere economic și social. _

_Altfel spus, în pofida polarizărilor politice contextuale, perspectiva unui moment de ruptură de o asemenea amploare strânge rândurile și determină revenirea populației la granițele bazinelor electorale configurate în turul doi al alegerilor prezidențiale_”, a explicat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.