Până la momentul în care va încăpea pe mâinile unei societăţi private de management, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa trage, cu acordul tacit al Ministerului Transporturilor, un ultim „tun” pe spatele firmelor private. Noul contract cadru privind activitatea de remorcaj în porturile maritime, aplicat de la 1 august anul curent, nu face altceva decât să mute milioanele de euro din conturile operatorilor din remorcaj în buzunarul statului.
Serviciu de siguranţă. Aşa este catalogată activitatea de remorcaj a
navelor în porturile maritime. Pentru că se supune reglementărilor
internaţionale, acest serviciu este aproape obligatoriu pentru orice vas
care intră sau iese din port.
Până la jumătatea acestui an, în
porturile maritime activau trei companii de remorcaj: Coremar SA, fosta
companie de stat de dinainte de 1989 şi două societăţi cu răspundere
limitată, Canal Service şi Black Sea Service. Prima dintre acestea
deţine 16 remorchere de diferite mărimi şi puteri, a doua are nouă
remorchere iar ultima şapte. Încasările prestatorilor serviciilor de
remorcaj se cifrează la peste 200.000 de euro în fiecare zi numai în
portul Constanţa, fără să luăm în calcul manevrele din porturile
Mangalia, Midia şi Agigea.
Dacă ne raportăm o medie de zece nave
care întră zilnic în portul Constanţa şi tot atâtea care ies şi calculăm
un cost de 2.000 – 2.500 de euro pentru fiecare manevră de remorcaj,
afacerea se ridică, numai în acest port, la peste 75 milioane de euro
anual. La această sumă se adaugă alte câteva zeci de milioane euro
reprezentând contravaloarea serviciului de remorcaj în celelate porturi
maritime, astfel că întreaga afacere urcă spre 100 milioane de euro.
Pe
1 august 2012, CNAPMC a anunţat în mod public faptul că „pentru
efectuarea serviciului de remorcaj nave maritime a fost încheiat un
contract cu SC Logistic Remo Services SRL”. Pe lângă societatea
nou-născută în remorcajul portuar (SC Logistic Remo Services SRL a fost
înfiinţată anul trecut pe 16 decembrie şi are un capital social de 3.000
de lei), CNAPMC a venit şi cun nou contract-cadru în remorcaj, care le-
a „mazilit” din capul locului pe cele trei companii de remorcaj
existente.
N-ai 17 remorchere? Nu lucrezi în port
Conducerea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA
Constanţa susţine că noile criterii minime impuse firmelor care vor să
încheie contracte cu administraţia portului nu fac decât să crească
gradul de siguranţă al portului.
„Considerăm că am reuşit să facem
ceea ce se impunea, desfăşurarea serviciilor de siguranţă într-un cadrul
legal”, a precizat Decebal Şerban,
directorul general al CNAPMC. Interesant este că una din clauzele
speciale impuse prin noul contract face referire la deţinerea unui număr
minim de remorchere, în speţă 17, de diferite puteri, specificaţie pe
care nici una dintre companiile deja existente pe piaţă nu le poate
îndeplini. Şi mai interesant este faptul că „pragul” de 17 remorchere a
fost stabilit cu fix un remorcher mai mult decât numărul de nave de
acest tip deţinut de cea mai mare firmă din domeniu, Coremar, care, aşa
cum am menţionat mai sus, are 16 remorchere.
Mai mult decât atât,
cele 17 remorchere, reprezentând standardul minim, nu trebuie musai să
fie proprietatea operatorului, ci pot fi închiriate sau utilizate în
leasing. Importante este să fie 17. Directorul general al administraţiei
porturilor a menţionat că există nemulţumiri din partea companiilor din
Portul Constanţa privind noul contract, însă el nu are nici un interes
personal în toată această afacere. „Interesul meu este legea. Legea
impune siguranţă”, a spus directorul general al CNAPMC.
Banii trec întâi pe la administraţie
Potrivit noului contract cadru, administraţia portului se ocupă din
această vară „personal”, dacă putem spune aşa, de gestionarea şi
încasarea sumelor pentru remorcaj.
Astfel,
bonurile de remorcaj, facturile şi contravaloarea serviciilor în
domeniu nu mai sunt contabilizate la companiile operatoare ca până acum,
ci direct la CNAPMC, urmând ca, după încasarea de către compania
deţinută de stat a contravalorii prestaţiilor de la terţi, aceasta să
plătească la rândul său banii către compania de remorcaj, minus o cotă
parte, respectiv 0,004 euro/unităţi tonaj brut navă maritimă remorcată.
De
asemenea, „plata facturii emisă de către Operator (n.r. compania de
remorcaj) va fi efectuată de către CN APM până la data de 20 a lunii în
curs numai dacă s-a operat încasarea sumelor de la agent/armator, în caz
contrar se vor efectua plăţi parţiale pe măsura încasării sumelor de la
agent/armator până la data de 20 a lunii următoare. Dacă
agentul/armatorul nu efectuază plata prestaţiilor de remorcaj, CN APM nu
va fi ţinută răspunzătoare faţă de Operator pentru neplata, plata
parţială sau refuzul la plata prestaţiilor de remorcaj”, se stipulează
în noul contract.
Altfel spus, administraţia portului nu răspunde cu
nimic în cazul unui diferend între părţi, însă îşi ia cota parte din
afacere. Potrivit unor surse neoficale din cadrul CNAPMC, operatorii de
remorcaj pot plăti până la 15% din contravaloarea facturii de remorcaj
emise pentru o navă către administraţia portului. Ar mai fi de menţionat
că acest contract a fost încheiat pentru o perioadă de cinci ani, cu
posibilitatea prelungirii cu încă cinci ani, cu acordul părţilor.
O
altă prevedere contractuală face referire la faptul că societăţile care
asigură remorcajul sunt obligate să investească minimum 10% din venituri
pentru retehnologizarea navelor. De asemenea, CNAPMC a stabilit clar că
operatorul sau operatorii au dreptul „neexclusiv de a efectua serviciul
de siguranţă-remorcaj de manevră nave maritime în porturile Constanţa,
Midia şi Mangalia”, respectiv oricând poate veni altcineva, cel puţin
din punct de vedere teoretic, să încheie contracte de remorcaj. De
altfel, conducerea administraţiei portului şi-a arătat în mod public
disponibilitatea de a semna şi alte contracte de remorcaj cu oricine
îndeplineşte criteriile impuse, însă, cel puţin până în prezent, nu s-a
arătat nici un doritor.
Aceeaşi Mărie cu altă pălărie
Sub paravanul siguranţei portuare, invocate de conducerea CNAPMC, se mai ascunde o şmecherie.
SC
Logistic Remo Services SRL, noul prestator de servicii de remorcaj din
porturile maritime, este în realitate o asiociere între cele trei
companii care acţionau în port, Coremar SA, Canal Service şi Black Sea
Service. Potrivit unor surse neoficiale, cele trei funcţionează şi îşi
împart profitul după un algoritm simplu: la începutul lunii acţionează o
companie, la jumătatea luni alta, iar ultima desfăşoară activităţi de remorcaj la sfrârşitul lunii.
Aşadar,
în realitate nu este vorba de nici un nou operator şi cu atât mai puţin
de remorchere noi. Practic, în porturile maritime activează aceleaşi
firme, cu aceleaşi nave, situaţie în care siguranţa portului nu a avut
de suferit, dar nici nu a crescut. Singura utilitate, dacă putem să îi
spunem aşa, adusă de noul contract este faptul că, prin obligativitatea
depunerii la CNAPMC a bonurilor de remorcaj, operatorii acestui serviciu
nu mai pot „ciupi” la o manevră de remorcaj, respectiv să asiste gratis
o barjă sau o altă navă de dimensiuni mici, ca „bonus” pentru o comandă
mai mare. Bonurile de remorcaj pot fi imediat confruntate cu baza de
date VTMIS (sistemul integrat de management al traficului maritim operat
de căpitănie) şi astfel se pot depista manevrele efectuate, dar care nu
au fost înregistrate în bonurile de remorcaj.