# La referendum s-a furat masiv. De la calea ferată

_Published: 2012-08-24_

**„Eu vara nu votez, sabotez”. Acesta pare a fi hitul verii pe

care l-au fredonat mai tuciuriii noştri concetăţeni, care în perioada

referendumului eşuat pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu n-au

stat în faţa televizorului, urmărind talk-show-urile. Aveau ceva mult

mai bun de făcut decât să se uite în gurile lui Ponta, Antonescu sau

Băsescu****: au „chelit” pur şi simplu calea ferată de elementele de semnalizare şi automatizare.**

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSItMjAxMi8wOS8zMC8xOV8yMl81NF84NTRfaW50ZXJpb3JmdXJ0LmpwZwY6BkVU/interiorfurt.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSItMjAxMi8wOS8zMC8xOV8yMl81NF84NTRfaW50ZXJpb3JmdXJ0LmpwZwY6BkVU/interiorfurt.jpg)

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIqMjAxMi8wOS8zMC8yM18wN18xNV8xNTZfdGFiZWxfMjAxLmpwZwY6BkVU/tabel%25201.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIqMjAxMi8wOS8zMC8yM18wN18xNV8xNTZfdGFiZWxfMjAxLmpwZwY6BkVU/tabel%25201.jpg)

**Valoarea furturilor de la CFR în lunile de vară se ridică la

2,3 milioane de euro, cu peste 50% mai mult decât în aceeaşi perioadă a

anului trecut.**

 Pică sau nu pică Băsescu? Se face turism

 electoral? Nu se fac cumva nişte manevre cu urna mobilă? Ce se întâmplă

 la numărătoarea voturilor? Se atinge sau nu pragul de 50% plus unu? Ce

va spune Curtea Constituţională?

 Acestea erau întrebările

prezente pe buzele majorităţii românilor înaintea, în timpul şi după

desfăşurarea referendumului (eşuat, după cum s-a dovedit ulterior)

pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Au fost însă şi

conaţionali de-ai noştri care nu şi-au pus întrebări existenţiale despre

 cum va arăta peisajul politic în următorii ani. Şi-au frecat mâinile de

 bucurie şi şi-au spus, ca Tudorel, gunoierul tulcean de la „Românii au

talent”, „Deci, să trecem la treabă”.

 La treabă, adică la furat

elemente de automatizare, semnalizare şi siguranţa circulaţiei de la

calea ferată. Mai ales că zona de siguranţă feroviară din jurul şinelor

devenise sat fără câini, de vreme ce, potrivit Ministerului

Administraţiei şi Internelor, mai mult de jumătate din forţele de ordine

 ale României au fost însărcinate cu supravegherea procesului electoral.

 Filtrele poliţiştilor au fost amplasate pe şosele, şi nu pe calea

ferată, pentru că, nu-i aşa?, turismul electoral se face cu microbuzul

sau autocarul, nicidecum cu trenul.

**Întâi la locale, apoi la referendum**

 Pe măsură ce se apropia data referendumului, s-a înteţit numărul de

furturi de la calea ferată, după cum reiese din datele puse la

dispoziţia Jurnalului de Investigaţii de oficialii CFR SA, compania

responsabilă cu gestionarea infrastructurii feroviare. Ba chiar şi în

ziua referendumului, 29 iulie, a avut loc o sustragere importantă, la km

 56+800 al magistralei 800 Bucureşti-Constanţa, între staţiile Săruleşti

 şi Lehliu.

 De altfel, cele mai multe furturi s-au produs pe

această magistrală, profitându-se de faptul că în Bărăgan aşezările

omeneşti pot fi numărate pe degete, ceea ce a făcut ca drumul cu trenul

spre litoral să dureze cam ca în perioada desfăşurării lucrărilor de

modernizare. Dar asupra acestui aspect voi reveni.

 Furturile au

 început să ia amploare încă din luna iunie, când au avut loc alegeri

locale. Dacă anul trecut valoarea pagubelor produse în această lună a

fost de 2,32 milioane de lei, în 2012 cifra a urcat la 4,72 milioane de

lei. În iulie s-a furat ceva mai puţin, de „numai” 3,91 milioane de lei,

 însă oricum mult mai mult decât în aceeaşi

 lună a lui 2011, când valoarea sustragerilor fusese de 2,62 milioane de

 lei. Şi în prima jumătate a lunii august furturile au continuat, fiind

cuantificate la 1,7 milioane de lei, comparativ cu 1,59 milioane în

perioada 1-15 august 2011. În total, în intervalul 1 iunie – 15 august,

valoarea elementelor sustrase a fost de 10,33 milioane de lei

(apoximativ 2,3 milioane de euro), cu peste 50% mai mult decât valoarea

contabilizată în aceeaşi perioadă a anului trecut, de 6,53 milioane de

lei.

**Se fură tot ce e metal**

 Se fură tot

 ceea ce poate fi valorificat la centrele de colectare a fierului vechi

(oare de ce majoritatea acestora sunt amplasate în imediata vecinătate a

 căii ferate? Întrebare retorică, evident). Oficialii CFR SA au făcut,

la solicitarea Jurnalului de Investigaţii, un inventar a ceea ce se

fură: „Elementele sustrase reprezintă: material mărunt de cale (buloane

orizontale şi verticale, tirfoane, plăci metalice de prindere a şinei de

 traverse), şine cf, contraşine, eclise metalice de prindere a şinelor,

platelaje metalice de pod, unităţi luminoase corespunzătoare semnalelor

de circulaţie şi manevră, echipament şi aparataj SCB (bobine de joantă,

rezistenţe, picheţi, relee, transformatoare, inductori, electromecanisme

 de macaz etc.), componente ale liniei de contact (cablu purtător, fir

de contact, ancorări mediane), cabluri de alimentare şi dependenţă a

instalaţiilor de semnalizare şi dirijare a circulaţiei feroviare,

cabluri de telecomunicaţii etc”.

**Jubilează patronii de autocare**

 Spuneam

 mai sus că majoritatea furturilor s-a produs în Bărăgan, pe magistrala

800 Bucureşti – Constanţa. Din totalul de 20 de furturi constatate în

luna iulie şi în prima jumătate a lui august, 11 au fost pe această

magistrală (alte două cazuri au fost identificate tot în Bărăgan, pe

linia Ciulniţa – Călăraşi). Zonele preferate de hoţi sunt Săruleşti,

Dragoş Vodă, Jegălia, Perişoru, Ovidiu şi Ramificaţia Borcea. 

Aşa se face că drumul spre litoral a fost mai scurt doar un an – în

2011. Din 2006 până în 2010 s-a circulat prost, cu întârzieri mari, din

cauza lucrărilor de modernizare care păreau să nu se mai termine şi

despre care Jurnal de Investigaţii a relatat pe larg în numărul din luna

 decembrie 2010. Apoi, anul trecut s-a circulat bine, distanţa de 225 km

 dintre Bucureşti şi Constanţa fiind străbătută în două ore şi jumătate.

 Anul acesta, mai că îmi vine a crede că patronii firmelor de autocare

care fac curse Bucureşti – Constanţa s-au vorbit cu hoţii, să

încetinească deplasarea

 trenurilor, pentru a-şi atrage cât mai mulţi muşterii. Ipoteză luată în

 calcul, fără a recunoaşte explicit acest lucru, şi de conducerea

societăţii CFR Călători, care s-a arătat îngrijorată de faptul că, din

cauza sporirii furturilor, îşi va pierde cota de piaţă: „Efectul

furturilor tot mai dese de la elementele de cale ferată aparţinând CNCF

CFR SA se reflectă în durata de călătorie şi are repercusiuni directe

asupra gradului de satisfacţie al pasagerilor vis a vis de serviciul

oferit de operatorul feroviar de pasageri. Pe termen mediu şi lung,

acest inconvenient poate direcţiona utilizatorii serviciilor feroviare

către variante alternative de transport. Pe cale de consecinţă ar putea

să se înregistreze şi o scădere a cotei de piaţă a transportului

feroviar şi a industriilor conexe din domeniu”. Fără alte comentarii.

**Întârzieri record spre litoral**

În

 iulie 2011, întârzierea medie pe Bucureşti – Constanţa a fost de opt

minute, iar anul acesta de 34 de minute. Situaţia s-a înrăutăţit în

august 2012, când întârzierea medie pe Bucureşti – Constanţa a ajuns la

50 de minute, faţă de numai trei minute în 2011. Pe sensul opus,

întârzierile au fost şi mai mari – 39 de minute în iulie şi 65 de minute

 în august – din cauza problemelor de trafic de pe secţia Constanţa –

Mangalia (linie simplă neelectrificată, aşa că garniturile trebuie să se

 aştepte una pe cealaltă în puţinele gări unde este linie dublă: Neptun,

 Costineşti, Eforie Sud şi Eforie Nord).

 Culmea, în această

vară, potrivit datelor puse la dispoziţia Jurnalului de Investigaţii de

CFR Călători, recordul negativ de întârziere i-a aparţinut unui tren

Intercity – IC 583, cu 150 de minute.

**La autostrăzi se poate, la CFR nu**

Dacă

 mai era nevoie de demonstrat că Ministerul Transporturilor se preocupă

de autostrăzi, în timp ce calea ferată este lăsată de izbelişte, iată

încă un element în acest sens. Compania Naţională de Autostrăzi şi

Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anunţat recent organizarea unei

 licitaţii pentru selectarea unei firme care să asigure paza pe recent

inaugurata autostradă Bucureşti – Ploieşti. Valoarea contractului de

achiziţii publice va fi de 2,29 de milioane lei cu TVA, adică peste

500.000 de euro. Atenţie, banii nu provin din încasările proprii ale

companiei, ci din bugetul de stat. Mă întreb atunci: Guvernul nu ar

putea să aloce bani şi pentru paza căii ferate, mai ales a tronsoanelor

modernizate? Lucrările de modernizare a magistralei feroviare Bucureşti –

 Constanţa au costat aproape un miliard de euro, iar acum se circulă mai

 prost ca înainte, din cauza furturilor. O nouă încercare de stopare a

sustragerilor urma să fie făcută de CFR SA la finele lunii august, prin

semnarea cu Inspectoratul General al Poliţiei Române a unui protocol de

cooperare privind prevenirea şi combaterea criminalităţii specifice

infrastructurii feroviare.
