La referendum s-a furat masiv. De la calea ferată

„Eu vara nu votez, sabotez”. Acesta pare a fi hitul verii pe care l-au fredonat mai tuciuriii noştri concetăţeni, care în perioada referendumului eşuat pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu n-au stat în faţa televizorului, urmărind talk-show-urile. Aveau ceva mult mai bun de făcut decât să se uite în gurile lui Ponta, Antonescu sau Băsescu: au „chelit” pur şi simplu calea ferată de elementele de semnalizare şi automatizare.

Valoarea furturilor de la CFR în lunile de vară se ridică la 2,3 milioane de euro, cu peste 50% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pică sau nu pică Băsescu? Se face turism electoral? Nu se fac cumva nişte manevre cu urna mobilă? Ce se întâmplă la numărătoarea voturilor? Se atinge sau nu pragul de 50% plus unu? Ce va spune Curtea Constituţională?

Acestea erau întrebările prezente pe buzele majorităţii românilor înaintea, în timpul şi după desfăşurarea referendumului (eşuat, după cum s-a dovedit ulterior) pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Au fost însă şi conaţionali de-ai noştri care nu şi-au pus întrebări existenţiale despre cum va arăta peisajul politic în următorii ani. Şi-au frecat mâinile de bucurie şi şi-au spus, ca Tudorel, gunoierul tulcean de la „Românii au talent”, „Deci, să trecem la treabă”.

La treabă, adică la furat elemente de automatizare, semnalizare şi siguranţa circulaţiei de la calea ferată. Mai ales că zona de siguranţă feroviară din jurul şinelor devenise sat fără câini, de vreme ce, potrivit Ministerului Administraţiei şi Internelor, mai mult de jumătate din forţele de ordine ale României au fost însărcinate cu supravegherea procesului electoral. Filtrele poliţiştilor au fost amplasate pe şosele, şi nu pe calea ferată, pentru că, nu-i aşa?, turismul electoral se face cu microbuzul sau autocarul, nicidecum cu trenul.

Întâi la locale, apoi la referendum

Pe măsură ce se apropia data referendumului, s-a înteţit numărul de furturi de la calea ferată, după cum reiese din datele puse la dispoziţia Jurnalului de Investigaţii de oficialii CFR SA, compania responsabilă cu gestionarea infrastructurii feroviare. Ba chiar şi în ziua referendumului, 29 iulie, a avut loc o sustragere importantă, la km 56+800 al magistralei 800 Bucureşti-Constanţa, între staţiile Săruleşti şi Lehliu.

De altfel, cele mai multe furturi s-au produs pe această magistrală, profitându-se de faptul că în Bărăgan aşezările omeneşti pot fi numărate pe degete, ceea ce a făcut ca drumul cu trenul spre litoral să dureze cam ca în perioada desfăşurării lucrărilor de modernizare. Dar asupra acestui aspect voi reveni.

Furturile au început să ia amploare încă din luna iunie, când au avut loc alegeri locale. Dacă anul trecut valoarea pagubelor produse în această lună a fost de 2,32 milioane de lei, în 2012 cifra a urcat la 4,72 milioane de lei. În iulie s-a furat ceva mai puţin, de „numai” 3,91 milioane de lei, însă oricum mult mai mult decât în aceeaşi lună a lui 2011, când valoarea sustragerilor fusese de 2,62 milioane de lei. Şi în prima jumătate a lunii august furturile au continuat, fiind cuantificate la 1,7 milioane de lei, comparativ cu 1,59 milioane în perioada 1-15 august 2011. În total, în intervalul 1 iunie – 15 august, valoarea elementelor sustrase a fost de 10,33 milioane de lei (apoximativ 2,3 milioane de euro), cu peste 50% mai mult decât valoarea contabilizată în aceeaşi perioadă a anului trecut, de 6,53 milioane de lei.

Se fură tot ce e metal

Se fură tot ceea ce poate fi valorificat la centrele de colectare a fierului vechi (oare de ce majoritatea acestora sunt amplasate în imediata vecinătate a căii ferate? Întrebare retorică, evident). Oficialii CFR SA au făcut, la solicitarea Jurnalului de Investigaţii, un inventar a ceea ce se fură: „Elementele sustrase reprezintă: material mărunt de cale (buloane orizontale şi verticale, tirfoane, plăci metalice de prindere a şinei de traverse), şine cf, contraşine, eclise metalice de prindere a şinelor, platelaje metalice de pod, unităţi luminoase corespunzătoare semnalelor de circulaţie şi manevră, echipament şi aparataj SCB (bobine de joantă, rezistenţe, picheţi, relee, transformatoare, inductori, electromecanisme de macaz etc.), componente ale liniei de contact (cablu purtător, fir de contact, ancorări mediane), cabluri de alimentare şi dependenţă a instalaţiilor de semnalizare şi dirijare a circulaţiei feroviare, cabluri de telecomunicaţii etc”.

Jubilează patronii de autocare

 Spuneam mai sus că majoritatea furturilor s-a produs în Bărăgan, pe magistrala 800 Bucureşti – Constanţa. Din totalul de 20 de furturi constatate în luna iulie şi în prima jumătate a lui august, 11 au fost pe această magistrală (alte două cazuri au fost identificate tot în Bărăgan, pe linia Ciulniţa – Călăraşi). Zonele preferate de hoţi sunt Săruleşti, Dragoş Vodă, Jegălia, Perişoru, Ovidiu şi Ramificaţia Borcea. 

Aşa se face că drumul spre litoral a fost mai scurt doar un an – în 2011. Din 2006 până în 2010 s-a circulat prost, cu întârzieri mari, din cauza lucrărilor de modernizare care păreau să nu se mai termine şi despre care Jurnal de Investigaţii a relatat pe larg în numărul din luna decembrie 2010. Apoi, anul trecut s-a circulat bine, distanţa de 225 km dintre Bucureşti şi Constanţa fiind străbătută în două ore şi jumătate.

Anul acesta, mai că îmi vine a crede că patronii firmelor de autocare care fac curse Bucureşti – Constanţa s-au vorbit cu hoţii, să încetinească deplasarea trenurilor, pentru a-şi atrage cât mai mulţi muşterii. Ipoteză luată în calcul, fără a recunoaşte explicit acest lucru, şi de conducerea societăţii CFR Călători, care s-a arătat îngrijorată de faptul că, din cauza sporirii furturilor, îşi va pierde cota de piaţă: „Efectul furturilor tot mai dese de la elementele de cale ferată aparţinând CNCF CFR SA se reflectă în durata de călătorie şi are repercusiuni directe asupra gradului de satisfacţie al pasagerilor vis a vis de serviciul oferit de operatorul feroviar de pasageri. Pe termen mediu şi lung, acest inconvenient poate direcţiona utilizatorii serviciilor feroviare către variante alternative de transport. Pe cale de consecinţă ar putea să se înregistreze şi o scădere a cotei de piaţă a transportului feroviar şi a industriilor conexe din domeniu”. Fără alte comentarii.

Întârzieri record spre litoral

În iulie 2011, întârzierea medie pe Bucureşti – Constanţa a fost de opt minute, iar anul acesta de 34 de minute. Situaţia s-a înrăutăţit în august 2012, când întârzierea medie pe Bucureşti – Constanţa a ajuns la 50 de minute, faţă de numai trei minute în 2011. Pe sensul opus, întârzierile au fost şi mai mari – 39 de minute în iulie şi 65 de minute în august – din cauza problemelor de trafic de pe secţia Constanţa – Mangalia (linie simplă neelectrificată, aşa că garniturile trebuie să se aştepte una pe cealaltă în puţinele gări unde este linie dublă: Neptun, Costineşti, Eforie Sud şi Eforie Nord).

Culmea, în această vară, potrivit datelor puse la dispoziţia Jurnalului de Investigaţii de CFR Călători, recordul negativ de întârziere i-a aparţinut unui tren Intercity – IC 583, cu 150 de minute.

La autostrăzi se poate, la CFR nu

Dacă mai era nevoie de demonstrat că Ministerul Transporturilor se preocupă de autostrăzi, în timp ce calea ferată este lăsată de izbelişte, iată încă un element în acest sens. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anunţat recent organizarea unei licitaţii pentru selectarea unei firme care să asigure paza pe recent inaugurata autostradă Bucureşti – Ploieşti. Valoarea contractului de achiziţii publice va fi de 2,29 de milioane lei cu TVA, adică peste 500.000 de euro. Atenţie, banii nu provin din încasările proprii ale companiei, ci din bugetul de stat. Mă întreb atunci: Guvernul nu ar putea să aloce bani şi pentru paza căii ferate, mai ales a tronsoanelor modernizate? Lucrările de modernizare a magistralei feroviare Bucureşti – Constanţa au costat aproape un miliard de euro, iar acum se circulă mai prost ca înainte, din cauza furturilor. O nouă încercare de stopare a sustragerilor urma să fie făcută de CFR SA la finele lunii august, prin semnarea cu Inspectoratul General al Poliţiei Române a unui protocol de cooperare privind prevenirea şi combaterea criminalităţii specifice infrastructurii feroviare.