# Cele mai scumpe refugii montane din România sunt în judeţul Hunedoara

_Published: 2010-06-24_

Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale a aruncat aproape 30

de miliarde de lei vechi anul trecut, pentru construirea a şapte refugii

 Salvamont în Parcul Naţional Retezat. Controversele acestui proiect se

datorează sumelor mari folosite pentru construirea unor refugii de

câţiva zeci de metri pătraţi.

Astfel, din datele furnizate de către reprezentanţii Consiliului

Judeţean Hunedoara, un refugiu de 94 de metri pătraţi ajunge la peste 4

miliarde de lei vechi, fără documentaţie şi avize, chiar dacă

materialele de construcţie sunt dintre cele mai banale, în timp ce un

astfel de refugiu în alte părţi montane ale ţării costă de aproape 20 de

 ori mai puţin, cu proiect cu tot.

În concluzie, o asemenea

construcţie este de aproape 7 ori mai scumpă decât un apartament din

municipiul Lupeni, zona A. Astfel, experţii imobiliari ai Judecătoriei

Petroşani apreciază că în municipiul Lupeni, de pildă, un apartament cu 3

 camere, în zonă ultracentrală, cu toate dotările, cu gaz metan şi

anexe, de peste 100 de metri pătraţi, ajunge la puţin peste 600 de

milioane de lei vechi.

Sau, dacă vom calcula construcţia propriu zisă la metru pătrat,

observăm că suma pe metru pătrat este cea mai mare din Europa, de peste

1.000 de euro pentru un refugiu alpin.

 **De 4 ani se roagă salvamontiştii pentru refugii decente…**

„Proiectul a fost depus la minister în anul 2006 de către Asociaţia

Naţională a Salvatorilor Montani din România (ANSMR), proiect ce a

prevăzut refacerea, reamenajarea şi construirea refugiilor de

altitudine. În judeţul Hunedoara au intrat în acest proiect şapte puncte

 de instalare. Astfel, au fost construite refugii la Stâna de Râu,

Baleia, Buta, Pietrele şi Râuşor, iar refugiile de la Poiana Pelegii şi

Bucura au fost refăcute şi reamenajate. Valoarea proiectului se ridică

la suma de 30 de miliarde de lei vechi”, a declarat Ovidiu Bodeanu,

şeful Serviciului Public Judeţean Salvamont (SPJS)  Hunedoara.

 **Costel Avram, repetent la cunoştinţele despre banii veniţi de la Udrea**

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSI0MjAxMi8wOS8zMC8xOV8zM181OV8zMDNfU2FsdmFtb250X0h1bmVkb2FyYS5qcGcGOgZFVA/Salvamont_Hunedoara.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSI0MjAxMi8wOS8zMC8xOV8zM181OV8zMDNfU2FsdmFtb250X0h1bmVkb2FyYS5qcGcGOgZFVA/Salvamont_Hunedoara.jpg)

În prezent, lucrările mai au până să fie finalizate, anunţându-se

chiar probleme cu tranşele de bani ce urmau să vină. “Refugiile sunt

construite în

 proporţie de 90 la sută unele, în timp ce altele sunt finalizate. Nu mă

 pot pronunţa cu privire la faptul dacă sumele ar fi mari sau mici,

deoarece aici ar trebui să punem în calcul şi documentaţia necesară. În

plus, am înţeles că mai sunt tranşe de bani de venit de la Ministerul

Turismului, dar nu pot spune exact ce sume, fiindcă nu ştiu”, a declarat

 Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara.

 **Făgăraşul e mai ieftin**

Totuşi, problema ce se pune este legată de sumele exorbitante

înghiţite de nişte refugii cu două sau patru camere, construite din

materiale ieftine. Numai în Hunedoara un refugiu poate costa aproape 5

miliarde de lei vechi cu tot cu documentaţia necesară, în timp ce alte

judeţe le-au construit mai repede şi de 18 ori mai ieftin, fiind inclus

şi transportul cu elicopterul.

„Un refugiu care a fost ridicat în Zârnei, în Făgăraş la dimensiunea

de 5 pe 4 pe schelet metalic şi panouri sandviş, a costat 250 de

milioane. Cu transport cu elicopterul şi cu montaj, s-a ajuns la 300 de

milioane de lei”, a declarat Mircea Opriş, preşedintele Asociaţiei

Naţionale a Salvatorilor Montani din România.

Astfel, refugiile din judeţul Hunedoara sunt cele mai scumpe din

ţară, chiar dacă surse apropiate CJ Hunedoara ne-au declarat că

lucrările au fost prost executate, având în vedere că la numai câteva

luni de la construcţie, acoperişurile de pe unele refugii au fost luate

de vânt, la fel ca banii publici ce au fost alocaţi pentru acest

proiect.

 **Când nu salvează vieţi, salvatorii montani sunt salahori pe moşia lui Moloţ**

Mai mult, firma care a câştigat licitaţia a tot subcontractat

lucrările, până când s-a ajuns ca acestea să fie executate chiar de

către salvatorii montani din judeţul Hunedoara.

“Salvatorii montani au fost plătiţi la negru chiar de către ginerele

CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, pentru a lucra la construcţia refugiului de

la Buta, unde şeful de echipă ne-a obligat să lucrăm. Am cărat

materialele tot noi, tot noi am şi tencuit, iar la câteva luni după

iarnă, acoperişul refugiului a fost smuls. Asta este, noi nu suntem

constructori, ci salvăm vieţi. Părerea mea este că a fost o bătaie de

joc la adresa Salvamontului şi construirea refugiilor a fost doar o

modalitate de a fi spălaţi banii, fiindcă anul trecut, când s-au dat,

era campanie electorală”, au declarat surse din cadrul Salvamont

Hunedoara.

 **CJ Hunedoara se justifică…**

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara susţin însă că

proiectul “Dezvoltarea infrastructurii în zona montană înaltă –

construcţii baze Salvamont şi refugii montane în masivul Retezat –

Râuşor, Poiana Pelegii, Bucura, Paltina, Stâna de Râu, Baleia”, care

cuprinde 4 baze Salvamont şi 3 refugii montane are preţul perfect

justificabil.

“Proiectele au fost întocmite de **S.C. Incerc Proiect S.A.** **Petroşani**,

 iar achiziţia de lucrări a fost realizată pe baza caietului de sarcini

întocmit de Biroul de Achiziţii Publice al Consiliului Judeţean

Hunedoara, respectând proiectul tehnic.Finanţarea proiectului tehnic a

fost realizată prin HG 1762/2006 cu suma de 517.000 lei, suma

contractată fiind de 368.722 lei, rezultând o diferenţă de 148.278 lei.

Finanţarea lucrărilor este realizată prin HG 426/2009 cu suma de

3.084.000 lei, modificată cu HG 1206/2009 la valoarea de 2.400.000 lei”,

 se arată într-o înştiinţare remisă de Consiliul Judeţean Hunedoara.

Potrivit aceleiaşi surse, valoarea contractată pentru realizarea

investiţiei a fost împărţită pe cele şapte obiective. Astfel, la Poiana

Pelegii s-au dus 283.179 lei pentru o suprafaţă construită de 94,08 mp

(suprafaţa desfăşurată: 186,21 mp). La Râuşor au fost acordaţi 1.057.960

 lei pentru o suprafaţă construită de 320 mp (suprafaţa desfăşurată: 546

 mp.) Bucura- 410.025 lei, suprafaţă construită: 94,08 mp (suprafaţa

desfăşurată: 186,21 mp), Baleia-54.552 lei, suprafaţa construită: 35 mp

(suprafaţa desfăşurată: 50 mp), Stâna de Râu: 61.568 lei, suprafaţa

construită: 35 mp (suprafaţa desfăşurată: 50 mp), Pietrele: 426.824 lei,

 suprafaţa construită: 106,52 mp; (suprafaţa desfăşurată: 167,00 mp),

Paltina: 77.901 lei suprafaţa construită: 35 mp (suprafaţa desfăşurată:

50 mp). Adică un total de 2.372.009 lei.

“Diferenţa până la suma totală a proiectului, de 2.400.000 lei, este

reprezentată de plata taxelor şi avizelor necesare la lucrările

menţionate”, mai spun reprezentanţii CJ Hunedoara.

 **Udrea susţine turismul prin intermediul blogului**

La rândul ei, afectată fiind de scandalurile legate atât de refugiile

 Salvamont cât şi de alte proiecte turistice controversate, ministrul

Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, s-a certat cu

ziariştii prin intermediul blogului personal.

“În ultima perioadă, în mass-media au fost exprimate opinii ale unor

jurnalişti şi ale unor lideri politici referitoare la criteriile de

alocare a fondurilor de investiţii în infrastructura turistică

gestionate de Ministerul Turismului, afirmându-se în câteva rânduri, în

mod absolut eronat, că împărţirea acestor fonduri se face pe criterii

politice, că proiecte dintre cele nominalizate pentru finanţare nu ar fi

 oportune.

Adevărul este că alocarea fondurilor de către Ministerul Turismului

se face pe baza unei liste de proiecte aparţinând unui număr de 32 de

administraţii publice locale aprobată de Guvernul Tăriceanu prin

Hotărârea de Guvern nr. 1726/2006, listă deschisă, în limita bugetului

disponibil, ce a fost completată în 2009 cu alte 3 proiecte ale

consiliilor locale Alba Iulia, Constanţa şi Piatra Neamţ.

Nu ne putem aroga meritul de a fi elaborat lista proiectelor care ţin

 de cele patru direcţii majore de finanţare a infrastructurii turistice

(direcţii materializate în programele de investiţii aprobate şi acestea

în 2006, “Schi în România”, “Dezvoltarea infrastructurii turistice în

zona montană înaltă”, “Dezvoltarea echilibrată şi integrată a

staţiunilor turistice balneoclimaterice” şi “Dezvoltarea echilibrată şi

integrată a zonei turistice din Delta Dunării şi a staţiunilor turistice

 de pe litoralul Mării Negre”). Noi am reuşit însă să alocăm bani pentru

 respectivele proiecte, în contextul în care am găsit turismul românesc

aproape de colaps, inclusiv din cauza lipsei de finanţare a proiectelor

de infrastructură specifice. Voi continua să sprijin aleşii locali,

indiferent de coloratura lor politică, pe proiecte de dezvoltare a

comunităţilor lor, dar şi să îi combat pe politrucii care susţin că

turismul este un moft, în timp ce turismul ar putea alimenta consistent

bugetul de stat, reducând astfel presiunea fiscală ce se exercită în

prezent asupra populaţiei şi întreprinderilor mici şi mijlocii”, a ţinut

 să precizeze Elena Udrea pe blogul personal