# CSM, reacție după ce la CEDO s-a dat o decizie nefavorabilă magistraților; membru CSM: „Mă întreb dacă vor sesiza Inspecția Judiciară pentru a-i ancheta pe cei 7 judecători CEDO”

_Published: 2026-10-23_

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerile formulate de șase magistrați români care au contestat eșalonarea plății unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, astfel că iar s-a declanșat un iureș.

„_O decizie istorică_”, califică soluția CEDO un procuror, culmea, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, instituție care de altfel a și ieșit cu un comunicat de presă, în stilul deja obișnuit.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerile formulate de șase magistrați români care au contestat eșalonarea plății unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, apreciind că măsurile Guvernului nu au încălcat drepturile invocate.

Aceștia reclamau încă din 2024 neplata integrală a drepturilor salariale, însă joi, 22 octombrie,CEDO nu le-a dat dreptate. Ulterior, Înalta Curte a transmis că decizia CEDO „_nu reprezintă o soluționare a litigiului_”.

Azi, CSM arată că, în cadrul procedurii, Guvernul nu a contestat existența creanțelor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, ci a invocat posibilitatea eșalonării plății acestora, în considerarea dificultăților bugetare. Și, în contextul deciziei CEDO în cauza Pușcașu și alții împotriva României, CSM subliniază că eșalonarea nu înlătură obligația de plată, iar autoritățile trebuie să respecte calendarul stabilit.

Așadar, e fierbere în sistemul judiciar, însă nu toate opiniile sunt în acord cu cele deja expuse. Spre exemplu, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, crede că decizia CEDO este una „_istorică_”.

„_O NOUA HOTARARE ISTORICA
De fapt nu este chiar hotărâre pentru ca nu a fost judecat fondul. In cauza Pușcașu si alții impotriva României, CEDO a facut astazi ceea ce aștepta orice jurist echilibrat si cu capul pe umeri. A pus în fata magistraților români o oglindă. Știu, mulți vor spune ca nu știu ce vorbesc si ca sunt un jurist jalnic care nu înțelege cu adevarat aceasta hotarare CEDO._

_Eu cred ca orice om poate sa o înțeleagă chiar daca nu este jurist. In esență CEDO spune trei lucruri:_

1. Instantele par sa fi depasit rolul tradițional de interpretare si aplicare a legii, situatie susceptibila sa creeze impresia unui conflict de interese interinstitutional care releva o tensiune intre puterea judecătorească si puterile legislativa si executiva. Curtea subliniază ca judecatorul national NU ARE SARCINA DE A SE SUBSTITUI AUTORITATILOR NATIONALE competente in alegerea politicilor bugetare si economice, prioritatile in materie de cheltuieli si alocarea resurselor publice intrand in competența puterilor executive si legislative care dispun in acest domeniu de o larga marja de apreciere.Pe scurt, instantele au ieșit din sfera puterii judecătorești si au încălcat competenta celorlalte puteri din statul român.Când eu am spus asta, Secția pentru judecători a CSM a decis ca am încălcat independenta justiției si mi-a facut sesizare la Inspectia Judiciară.Ma intreb daca vor sesiza Inspectia Judiciara pentru a-i ancheta pe cei 7 judecatori CEDO care au pronunțat, in unanimitate, aceasta hotarare istorică.
2. Circumstanțe excepționale si constrângeri economice si bugetare pe care autoritățile trebuie sa le gestioneze intr-o conjunctura economică dificilă, dublata de punerea in aplicare a unei serii de ajustări succesive care au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătorești reflecta eforturile depuse de autoritățile naționale in vederea asigurării unui echilibru intre interesele publice si cele private.In aceste condiții, având in vedere și situația particulara a reclamantilor Curtea a concluzionat ca nu a fost adusa o atingere esenței însăși a dreptului reclamantilor de a obține executarea hotărârilor judecătorești sau le-ar fi impus o sarcina individuala excesiva.Pe scurt, in conditiile unor dificultăți economice si bugetare, confruntat cu necesitatea menținerii unor activități si servicii publice esențiale, este justificat pentru un guvern sa amane plata unor datorii certe dar care nu reclama urgență.Desigur, aici se ridica o dilema de ordin moral.Pentru un guvern care ia masuri de limitare a datoriei publice si de a evita dezechilibre economice sau chiar o criza economică, o măsură de a amâna plata unor datorii de acest gen este justificată.Pentru un guvern care ar renunta la masuri de criză economică si se va deda la cheltuieli discretionare din banul public, o astfel de măsură de neexecutare a unor hotarari judecătorești nu mai apare ca justificată iar aceasta hotarare CEDO nu își mai găsește aplicare.Prin urmare, este normal ca magistrații, având in vedere situatia particulara a acestora, sa sufere privatiuni atunci cand toate categoriile sociale suferă.In acest context, proaspăta decizie a ICCJ este vizibil contrara dreptului european si practicii CEDO și ridica o problema de moralitate cu privire la modul in care se pune problema executarii acestei decizii având in vedere daunele de 1% pe zi de întârziere.
3. Curtea observa ca, de-a lungul timpului, fara a modifica in mod formal legile succesive care reglementează remunerația magistraților, jurisprudența constituțională si cea a Inaltei Curti de Casatie si Justiție au contribuit la reconfigurarea cadrului juridic aplicabil remunerației judecătorilor. Atunci cand judecătorii naționali au fost chemați sa se pronunțe asupra unor componente ale remuneratiei de care puteau beneficia ei înșiși, participarea lor la adoptarea unor astfel de decizii este susceptibila sa genereze un conflict de interese, interesul lor patrimonial personal putând interfera cu exercitarea impartiala a funcțiilor lor judiciare.Pe scurt, se ridica semne de întrebare cu privire la impartialitatea magistraților atunci cand pronunta solutii in care au un interes patrimonial personal, aceasta in contextul in care practica iudiciara a reconfigurat cadrul juridic aplicabil remuneratiei magistraților.Cred ca este pentru prima oara cand intr-o hotarare a unei instante europene se face o critica voalata la adresa Curții Constituționale.Acest semn de întrebare la adresa impartialitatii magistraților este un semnal de alarma cu privire la seriozitatea justitiei din România.Venita dupa hotărârea LIN II in care justiția prin Înalta Curte de Casatie si Justiție a fost indicata ca vinovata de crearea unui risc sistemic de impunitate a infractorilor, venita dupa hotărârea Danilet impotriva Romaniei despre care se vor scrie cărți despre dreptul la libera exprimare, aceasta hotarare Puscasu si alții impotriva României prezintă un tablou sumbru asupra statului de drept in Romania.Un tablou in care interesul financiar pare sa fi trecut în fata imperativului unei justitii eficiente si adevărate, in care anularea probelor este preferata uneori unei judecați pe fondul cauzei, un tablou in care dosare definitiv judecate sunt redeschise pentru a fi declarat nevinovat inculpatul călcând in picioare stabilitatea raporturilor juridice, un tablou in care se folosesc cu rea-credinta instituții juridice precum stramutarea doar din dorința de a impiedica orice întrebare care ar putea fi adresata CJUE.Vălul s-a ridicat si nu mai putem păcăli curțile europene de justiție.Din păcate, prea tarziu”, scrie magistratul pe Facebook.