Caii din Letea, la mâna Guvernului

În timp ce autoritățile din județul Tulcea, de-a dreptul incompetente și nepăsătoare, se gândesc cum să le vină de petrecanie și azi celor peste 1.000 de cai din grindul Letea, o mână de oameni, membri ai organizației nonguvernamentale Vier Pfoten, se chinuie să le redea superbelor animale dreptul la viață. La a trăi liberi, sălbatici, așa cum își doresc și au învățat după ce omul, lacom, i-a abandonat. Acum, aceiași oameni, care habar nu au că există o lege care protejează animalele, se dau proprietari ai urmașilor cailor pe care i-au avut, sperând că pot face bani din vânzarea lor către abatoare. O vreme, au și reușit…

Povestea cailor de la Letea le spune tuturor turiștilor din întreaga lume care vin să-i admire, să-i privească, să-i fotografieze, ce tragic este să fii cal sălbatic într-o Românie ce nu știe să-și aprecieze comorile.
Este o istorie urâtă, tristă, iar iubitorii de animale nu au uitat cum, în vara anului trecut, aproape 50 de cai din Delta Dunării au fost hăituiți, prinși, bătuți, înfometați, răniți, umpluți de sânge și încărcați în camioane, unii peste alții, pentru a fi transformați în salam pentru mesele italienilor. Nu s-au dat uitării acele imagini în care iepele erau despărțite de mânjii lor, încărcate în camion, iar dincolo de închisoarea de fier se auzeau gemetele de durere și de groază ale animalelor.
Toate acestea, sub privirile îngăduitoare ale Direcției Sanitar Veterinare Tulcea, a cărei șefă, Marinela Tertiș, a explicat cu un cinism evident, că oricum ”calul este un animal de măcelărie” și că ”oricât ne-ar plăcea acest animal, este comestibil”. Dacă ar sonda mai mult în trecutul oamenilor, Marinela Tertiș ar afla că, într-o vreme, și unii oameni erau adevărate delicatese culinare pentru alții…

ANSVSA vrea moarte

Kuki Bărbuceanu, președintele Vier Pfoten, a declarat, pentru Jurnal de Investigații, că în prezent se lucrează la un program de control al reproducerii cailor de la Letea, pentru a stopa înmulțirea lor peste măsură.
”Noi vom încerca acum un program de control al reproducerii și sper că acești cai vor intra în curând sub jurisdicția Ministerului Mediului. Este nevoie de controlul reproducerii, pentru că în câțiva ani vor fi din nou foarte mulți și iarăși vor vrea cei de la Tulcea să-i împuște sau să-i ducă la abator”, spune Kuki Bărbuceanu.
Însă, în timp ce organizaţia non-guvernamentală se străduiește să rezolve într-un fel situația cailor de la Letea, autoritățile i-ar vrea morți pe toți. Cum? O pot face și legal: îi declară bolnavi de anemie infecțioasă ecvină, iar legislația românească prevede ca animalele cu această boală să fie eutanasiate. De preferință, la abator, ca să mai capete și stăpânul ceva bani de pe urma lui.
Conform publicațiilor de specialitate, ”anemia infecțioasă ecvină (AIE) este o boală contagioasă, virală, ce afectează ecvinele având o lungă durată evolutivă, uneori cu faze acute, dar cel mai adesea rămâne inaparentă pe toată durata vieții animalului. Cei mai receptivi la infecția naturală sunt caii, indiferent de rasă sau de vârstă, și în mai mică măsură celelalte solipede (măgarul, bardoul și catârul)”.
Poate trăi un cal cu anemie infecțioasă? Atât medicii veterinari, cât și președintele Vier Pfoten spun că da. Exemple clare găsim în fermele din Italia, Canada și Statele Unite ale Americii, unde cai cu această boală sunt folosiți chiar și la echitație sau în turism.
Mihai Țurcanu, președinte al Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), precizează că el ar cam vrea să-i măcelărească pe caii din Letea, ca să respecte legea. Însă unul dintre motivele care-l împiedică să treacă la acțiune este reacția opiniei publice, iar al doilea este că… nu prea ai cu cine să prinzi caii, fiind cunoscută criza de personal din instituțiile publice. Iar un localnic cere pe zi, pentru prinderea cailor, 70 de lei.
”Conform legislației în vigoare, nu ne permitem să-i ținem. Cazul cailor din Letea este o speță destul de sensibilă, dar noi știm ce să facem din punct de vedere al legislației. În primă fază, trebuie să vedem cine sunt proprietarii lor. Ei, teoretic, ar avea avea niște proprietari, de asta i-am și analizat. Nu există cai sălbatici în România. La Letea caii provin din gospodării populate care i-au eliberat și, cu timpul, aceștia s-au sălbăticit”, explică Țurcanu, evident frustrat că nu poate pune în aplicare o lege șchioapă.

Soluția supraviețuirii: carantina

Și, în timp ce autoritățile, de la Tulcea până la București, îl iau pe ”nu” în brațe și se dau de ceasul morții că nu știu ce să facă, arătându-și incompetența și prostia, Vier Pfoten a găsit soluția. Un act legislativ prin care caii din Letea să fie declarați semi-sălbatici, iar zona respectivă să fie declarată ca fiind în carantină. Așa vor fi lăsați în pace să-și ducă traiul, liberi și protejați de răutatea oamenilor
”Le-am propus să declare grindul Letea zonă de carantină, mai ales că am arătat că în Italia chiar se face agrement cu astfel de cai. Peste câțiva ani, România va intra în vizorul Uniunii Europene, pentru că nu a reușit să eradicheze această boală. Dar dacă o declarăm zonă de carantină și dacă îi declarăm semi-sălbatici, vor fi în siguranță”, spune Kuki Bărbuceanu.
Dacă parlamentarii vor aproba proiectul de act normativ, nimeni ”nu va mai avea voie să le atingă măcar un fir de păr”, susține Bărbuceanu, care speră ca proiectul să fie aprobat cât mai repede: ”Cred că vor fi de acord în proporție de 90%. Caii sunt ai nimănui acum, este o lacună legislativă. Conform hotărârii, dacă cineva va încerca să le facă ceva fără autorizație, constituie infracțiune iar sancțiunea va fi de la amendă penală până la confiscarea mijlocului de transport, mașină sau barjă. Dacă i-ai confiscat unuia barja, l-ai omorât”.
Cât despre localnicii care susțin că acei cai ar fi ai lor, și aceștia ar putea s-o încurce, fiindcă ei și-au abandonat animalele, iar abandonul reprezintă infracțiune. ”Ești infractor dacă ai abandonat un animal. Legea există, aplicarea ei este o problemă”, precizează Bărbuceanu.
În expunerea de motive necesară elaborării actului normativ care legiferează statutul și managementul cailor semi-sălbatici care trăiesc liberi în Delta Dunării, Vier Pfoten arată care sunt avantajele unei asemenea legi.
”Facem apel, în spiritul ocrotirii naturii, la valorificarea unicității fenomenului de semisălbăticie a cabalinelor din Delta Dunării care poate aduce un plus de valoare Rezervației Biosferei Delta Dunării. Ecoturismul și turismul iubitorilor de natură sunt alternativa la dezvoltarea populației locale, astfel scăzând presiunea asupra resursei piscicole, care în prezent constituie principala ocupație a locuitorilor zonei. Alături de turism, existența acestor populații de cai semi-sălbatici constituie un tezaur de gene valoroase unicat, care și în momentul de față, se autoperfecționează prin selecție naturală în mediul deltaic. La nevoie, poate servi ca un punct de referință pentru cercetarea fenomenului de semisălbăticie, adaptabilitate la mediu/parazitologie/patologie, atât la nivel național, cât și internațional”, se arată în documentul menționat.

Animalele nu contează

Mai mult, această lege ar contrazice-o fără drept de apel pe Marinela Tertiș, care reclama anul trecut, în toiul scandalului cailor din Letea trimiși spre abatoare, că acei cai nu erau sălbatici, ci doar ”crescuți în libertate”. Și, cum nu scrie în vreo hârtie a Guvernului că vreun cal din România este sălbatic, chiar dacă a crescut în pădure, de unul singur, în opinia șefei de la DSV Tulcea ”nu există cai sălbatici, ei nu fac parte din fauna României, ci din gospodărie”. Şi totuşi, în documente europene se face referire la „caii salbatici din pădurea Letea”
Pe numele Marinelei Tertiș a fost făcută o plângere pentru abuz în serviciu, care nu s-a soluționat nici la mai bine de un an și jumătate.(Vom reveni numerele viitoare la acest subiect deloc de neglijat!) Pentru că, în România, animalele nu contează. Omul le poate măcelări când și cum vrea, cu tot cu legea ce există doar pe hârtie.
”Plângeri au fost nenumărate pentru abuzuri asupra animalelor sau omorârea lor. Dar, în afară de unul din Galați care a primit prin 2004 o amendă de 2.000 de lei pentru că a omorât mai mulți câini, nu am auzit de nicio condamnare, conform legii”, precizează Kuki Bărbuceanu.
Totuși, zilele acestea, la DSV Tulcea e liniște, mai ales după ce recent a avut loc o întâlnire între reprezentanții Vier Pfoten și ai instituției, pentru a discuta despre programul de control al reproducerii și declararea zonei Letea ca fiind ”în carantină”. Brusc, Marinela Tertiș e numai pe teren, fiind zile la rând ”în afara ariei de acoperire a rețelei de telefonie mobilă”, după cum a încercat să ne convingă secretara ei.