Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a fost partener al unui sondaj realizat de INSCOP Research, intitulat „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”.
Din fericire, sondajul a avut la bază răspunsurile oferite de câțiva români. Din „fericire”, pentru că au fost chestionați doar 1.500 de români, iar „55.8% cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele)”, „48.4% dintre cei chestionați sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent”, iar „66.2% dintre români sunt de părere că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România”.
Sondajul a fost finalizat luna aceasta și a fost publicat de INSCOP, după ce datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un volum de persoane reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative – cu vârsta de 18 ani și peste.
De altfel, astăzi, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc derulează în Sala Transilvania a Palatului Victoria (Guvernul României), evenimentul intitulat „Nostalgia după comunism: evaluare, cauze și plan de acțiune”, în cadrul căruia are loc „o dezbatere cu invitați speciali, în care vor fi discutate cauzele nostalgiei, implicațiile sale pentru stabilitatea și securitatea națională, precum și necesitatea unui dialog între autorități, societatea civilă și personalitățile publice pentru identificarea unor soluții de reducere a riscurilor și de promovare a valorilor democratice”.
„Evenimentul își propune să contribuie la elaborarea unor strategii complexe și eficiente de comunicare și intervenție la nivel național, menite să reducă efectele negative ale nostalgiei după comunism și să întărească reziliența democratică a societății românești.
În contextul actual, în care idealurile democratice pot fi puse sub presiune de tendințele autoritare și populiste, înțelegerea profundă a fenomenului nostalgiei devine o prioritate strategică.
Prin acest demers, IICCMER urmărește nu doar să informeze și să analizeze, ci și să stimuleze o colaborare reală și constructivă între instituțiile statului, organizațiile civice și liderii de opinie, în vederea consolidării unui cadru democratic”, explică instituția.
Potrivit INSCOP Research, sondajul „oferă o radiografie la zi a felului în care românii se raportează la perioada comunistă, aducând în prim-plan elementele de memorie colectivă care alimentează nostalgia față de fostul regim”.
Acestea fiind explicațiile succinte, „întrebați dacă sunt de părere că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre perioada comunistă din istoria României, 37.6% dintre cei chestionați răspund cu siguranță da, 30.6% probabil că da, 14.0% probabil ca nu, iar 15.7% cu siguranță nu”.
Totodată, „întrebați care a fost principala sursă de informații despre perioada comunistă, 34.8% dintre respondenți răspund că au trăit in acea perioadă. 14.2% spun că au informații de la părinți, bunici sau alte rude, 7% de la școală, 5.4% din cărți sau filme documentare, 3.1% de pe internet, 2.8% din mass media (tv, ziare), 0.4% de pe rețele sociale. 0.2% menționează altă sursă de informații, 0.3% declară că nu s-au informat, iar 0.2% nu știu sau nu răspund”.
Pe de altă parte, „55.8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele)”, respectiv respondenții de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural și persoanele cu un venit mai redus.
„Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat cred cel mai mult că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România”, explică INSCOP Research.
Totodată, „48.4% dintre cei chestionați sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent” – aici fiind majoritare tot „persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural, persoanele cu un venit mai redus”.
Sondajul a mai relevat că 65.1% cred că era mai puțină corupție în vremea comunismului, însă 80.9% cred că era mai puțină libertate, iar 75.1% – că era mai multă siguranță publică înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent.
Întrebări au fost și vizavi de accesul la serviciile de sănătate, situație în care „48.6% dintre cei chestionați sunt de părere că accesul la servicii de sănătate era mai ușor înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent”, iar vizavi de accesul la educație de calitate – „49.9% dintre respondenți sunt de părere că accesul la educație de calitate era mai ușor înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent”.
Statul avea mai multă grijă de cetățean înainte de 1989 – cred 66.4% dintre respondenți, „68.5% dintre participanții la sondaj sunt de părere că se produceau mai multe decât în prezent înainte de 1989”, iar 48.2% dintre respondenți cred cu tărie că înainte de 1989 se promovau mai multe valori morale decât în prezent.
Firește, 77.2% cred că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent, respectiv „persoanele peste 45 de ani, cele cu educație primară sau medie, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus cred într-o proporție mai mare decât restul populației că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent”.
Nu mai spunem că „73.2% dintre participanții la sondaj sunt de părere că înainte de 1989 România era o țară mai respectată în plan extern”, deși „59.2% dintre respondenți consideră că regimul comunist dinainte de 1989 este responsabil de abuzuri și crime”.
Plus că „96.1% dintre respondenți declară că au auzit despre faptul că „Anumite alimente se cumpărau pe cartelă în cantități limitate, iar altele nu se găseau aproape deloc în magazine” în timpul regimului comunist”, „92.1% dintre români declară că au auzit despre faptul că „Deplasările în străinătate erau restricționate” în timpul regimului comunist”, „95.1% dintre cei intervievați declară că au auzit despre faptul că „Programul TV era limitat la câteva ore pe zi” în timpul regimului comunist”.
Pe „zvonuri”, „76.1% dintre cei chestionați declară că au auzit despre faptul că „Accesul la orice funcție de conducere era permis doar membrilor de partid” în timpul regimului comunist”, „85.6% dintre participanții la sondaj declară că au auzit despre faptul că „Erai obligat să te prezinți la locul de muncă repartizat la terminarea școlii/facultății, chiar dacă era în cealaltă parte a țării” în timpul regimului comunist”, iar „82% dintre români declară că au auzit despre faptul că „Sute de mii de români au fost omorâți și torturați în închisorile comuniste” în timpul regimului comunist”.
Aceasta în condițiile în care, a relevat sondajul, „41.2% din respondenți obișnuiesc să se informeze cel mai des de la posturile de televiziune, 22.8% de pe rețelele de socializare (Facebook, Instagram, TikTok, etc) și 20.3% de pe site-urile de știri. Se informează din ziare și reviste 7.1%, iar de la posturile de radio 5.3%. 3.2% nu știu sau nu răspund. Persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și persoanele cu venituri reduse declară că se informează cel mai des de la posturile tv. Se informează de pe rețelele sociale în special persoanele sub 45 de ani. Utilizează ca sursă principală de informare site-urile de știri mai ales: persoanele sub 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu venituri mai ridicate și angajații la privat”.
Cu toate acestea, „66.2% dintre români sunt de părere că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce 24.1% consideră că a fost un lider rău. 7.8% nu știu, iar 2% nu răspund.
Consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România în special: persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și persoanele cu venituri reduse.
Sunt de părerea contrarie mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare și cei cu venituri ridicate”.
