# 52 de parlamentari AUR vor să permită continuarea fermelor de blănuri. Ce spun datele despre cuști, virusuri și Delta Dunării

_Published: 2026-09-21_

**Interdicția fermelor de blănuri din România trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. PL-x 120/2026 cere eliminarea articolului care interzice creșterea comercială a nurcilor și șinșilelor.** Proiectul are 52 de inițiatori. Fișa oficială a Senatului îi identifică pe 51 drept parlamentari AUR și pe deputata Andra-Claudia Constantinescu drept neafiliată.

Miza depășește însă disputa politică. EFSA spune că actualele cuști nu pot elimina majoritatea problemelor importante de bunăstare. Un articol semnat de 12 specialiști în The Lancet avertizează asupra riscului zoonotic al fermelor de blănuri. Uniunea Europeană a clasificat nurca americană drept specie alogenă invazivă.

România are astfel trei întrebări înaintea votului decisiv: ce suportă animalele în aceste ferme, ce risc epidemiologic creează sistemul și ce poate însemna continuarea creșterii nurcii americane pentru biodiversitate.

## Ce schimbă PL-x 120/2026 la interdicția fermelor de blănuri din România

[Legea nr. 286 din 20 noiembrie 2024](https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/291181) este foarte clară. Creșterea, capturarea intenționată și uciderea comercială a șinșilelor și nurcilor sunt interzise de la 1 ianuarie 2027.

Parlamentul nu a dispus atunci închiderea imediată a fermelor. Operatorii au primit mai mult de doi ani pentru tranziție.

[Votul din 2024 prin care România a interzis fermele de blănuri](https://stireaverde.ro/22/10/2024/stiri/lege-ferme-de-blanuri-romania/) a avut 217 voturi pentru, 6 împotrivă și 7 abțineri.

PL-x 120/2026 schimbă radical această decizie. Textul inițiativei cere abrogarea articolului 22 alineatul (2), adică exact prevederea care introduce interdicția.

**Proiectul nu cere șase luni în plus pentru ferme. Nu cere un nou calendar. Cere eliminarea interdicției din lege.**

Humane World for Animals a anunțat pe 15 septembrie 2026 că inițiativa a primit vot favorabil în Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților. Camera Deputaților este Camera decizională.

Prin urmare, întrebarea nu este dacă România mai acordă industriei timp pentru adaptare. Întrebarea este dacă interdicția votată în 2024 va mai exista la 1 ianuarie 2027.

## Ce spune EFSA despre suferința nurcilor și șinșilelor crescute pentru blană

**EFSA a stabilit în 2025 că majoritatea problemelor importante de bunăstare nu pot fi reduse semnificativ în actualul sistem de creștere în cuști.**

[Evaluarea EFSA privind animalele crescute pentru producția de blană](https://www.efsa.europa.eu/en/plain-language-summary/welfare-american-mink-red-and-arctic-foxes-raccoon-dog-and-chinchilla-kept) analizează nurca americană, vulpile, câinele enot și șinșila.

Problema centrală este spațiul. Cuștile limitează deplasarea și reduc posibilitatea de explorare, căutare a hranei sau retragere.

Nurcile sunt animale active, care explorează uscatul și apa. EFSA indică necesitatea unui spațiu mai mare, a unor zone de ascundere și a accesului la apă deschisă.

Șinșilele sunt rozătoare nocturne. Ele sar, rod și își curăță blana prin băi de nisip. EFSA arată că au nevoie de adăposturi, materiale pentru ros și acces regulat la nisip.

Hrana poate fi îmbunătățită. Unele elemente ale cuștii pot fi schimbate. Dar dimensiunea redusă a sistemului limitează chiar introducerea stimulilor necesari animalelor.

**Aceasta este diferența dintre o fermă care respectă o normă administrativă și un sistem care poate satisface nevoile biologice ale animalului.**

Inițiatorii PL-x 120/2026 susțin că interdicția nu ar avea o fundamentare științifică suficientă. Opinia EFSA exista însă deja când proiectul de abrogare a fost depus în toamna anului 2025.

## Ce risc de virusuri creează fermele de nurci pentru sănătatea publică

**Fermele de nurci pot permite virusurilor respiratorii să treacă de la oameni la animale, să circule într-o populație densă și să ajungă din nou la oameni.** Acest mecanism a fost documentat genomic.

La 29 august 2026, [The Lancet Regional Health – Europe a publicat analiza despre fermele de blănuri și One Health](https://eprints.gla.ac.uk/394984/). Textul este semnat de 12 specialiști.

Autorii sunt Joanna Swabe, Chris Walzer, Benjamin Roche, Arnaud Fontanet, Thijs Kuiken, Manon Lounnas, Andrea S. Winkler, Sarah Cleaveland, Dirk U. Pfeiffer, Latiffah Hassan, Raina K. Plowright și Neil M. Vora.

Ei argumentează că fermele de blănuri creează un risc zoonotic evitabil. Nurcile sunt susceptibile la SARS-CoV-2 și la virusuri gripale.

Un exemplu concret vine din Letonia. [Un studiu publicat în Virus Evolution în iunie 2026](https://academic.oup.com/ve/article/12/1/veag038/8719638) a urmărit timp de 11 luni un focar într-o fermă cu peste 300.000 de nurci.

SARS-CoV-2 a fost confirmat la 299 de nurci și la 32 de angajați. Analiza genomică indică introducerea inițială a virusului în fermă de către un lucrător infectat.

Virusul s-a răspândit apoi între nurci. Cercetătorii au identificat ulterior angajați infectați cu genotipuri limitate la ferma respectivă.

**Cazul leton documentează traseul om → nurcă → circulație virală în fermă → om.**

Focare de H5N1 au fost identificate și în ferme europene de animale pentru blană. Biosecuritatea reduce riscul. Nu elimină însă densitatea mare de mamifere susceptibile.

## De ce nurca americană este o problemă pentru biodiversitatea din Delta Dunării

**Nurca americană, Neogale vison, a fost inclusă de Uniunea Europeană pe lista speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune.**

[Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1422](https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32025R1422) stabilește această clasificare. Pentru nurca americană, măsura devine aplicabilă la 7 august 2027.

Regimul european restricționează păstrarea, reproducerea, transportul și comercializarea speciilor incluse pe listă. Legislația permite anumite excepții și autorizări în condițiile prevăzute de regulament.

Calendarul este relevant pentru România.

Interdicția națională trebuie să înceapă la 1 ianuarie 2027. PL-x 120/2026 ar elimina această interdicție. După numai șapte luni, nurca americană intră sub regimul european pentru speciile invazive.

Delta Dunării păstrează și nurca europeană, Mustela lutreola. Specia este critic amenințată la nivel global.

Nurca americană poate concura cu mamiferele native pentru habitat și hrană. Evadările din ferme reprezintă una dintre căile prin care specia a ajuns în mediul natural european.

Un contract pentru eliminarea carcaselor nu rezolvă acest risc. El gestionează deșeurile după moartea animalelor.

**Nu poate împiedica biologic o nurcă vie să evadeze și nu poate elimina statutul de specie invazivă stabilit la nivel european.**

România ajunge astfel să protejeze nurca europeană din Delta Dunării și, simultan, să discute continuarea creșterii comerciale a rudei sale americane.

## Cine sunt cei 52 de inițiatori ai proiectului privind fermele de blănuri

[Fișa oficială a Senatului pentru L570/2025, devenită PL-x 120/2026](https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?AN=2025&NR=b549&cod=27202&pos=0), enumeră 52 de inițiatori. Documentul îi identifică pe 51 drept parlamentari AUR. Andra-Claudia Constantinescu apare ca deputat neafiliat.

**Senatori AUR:** Dorina Barcari, Mircia Chelaru, Costache Chertif, Rodica Constantinescu și Andrei-Emil Dîrlău.

**Senatori AUR:** Cristina-Gabriella Dumitrescu, Ștefan Geamănu, Constantin-Ciprian Iacob, Sorin Lavric și Corneliu Negru.

**Senatori AUR:** Teofil Parasca, Luminița Păucean-Fernandes, Petrișor-Gabriel Peiu, George-Cezar Petre și Laurențiu Plăeșu.

**Senatori AUR:** Vasilică Potecă, Marius-Valentin Roman, Mircea-Ionuț Sandu, Cătălin Silegeanu și Eugen-Cristian Șipoș.

**Senatori AUR:** Dumitru Spau, Daniela Ștefănescu, Niculina Stelea, Ciprian-Titi Stoica și Cristian Vântu.

**Senatori AUR:** Marian Vasile, Virgiliu-George Vlăescu și Nicolae Vlahu.

**Deputați AUR:** Daniel-Răzvan Biro, Alexandru Bordian, Tiberiu-Nicolae Boșutar, Daniel-Cătălin Ciornei și Cosmin-Ioan Corendea.

**Deputați AUR:** Cristina-Emanuela Dascălu, Ionel Gheorghe, Mihai-Claudiu Gheorghe, Laura Gherasim și Veronica Grosu.

**Deputați AUR:** Andrei-Cosmin Gușă, Monica Iagăr, Samuel-Virgil Miclău, Dumitrina Mitrea și Mihai-Bogdan Negoescu.

**Deputați AUR:** Silviu-Florin Oancea, Ciprian-Constantin Paraschiv, Mihai-Cosmin Pascariu, Petre Pușcașu și Lucian-Florin Pușcașu.

**Deputați AUR:** Dan Tanasă, Lidia Vadim-Tudor și Dorel Vulpoiu.

**Deputat neafiliat:** Andra-Claudia Constantinescu.

Inițiatorii invocă libertatea economică, investițiile, locurile de muncă și predictibilitatea legislativă. Aceste argumente fac parte din disputa politică și economică.

Ele nu schimbă însă trei fapte independente. EFSA documentează probleme structurale de bunăstare. Cercetarea epidemiologică documentează transmiterea virusurilor în ferme de nurci. UE a clasificat nurca americană drept specie invazivă.

**La 1 ianuarie 2027, interdicția fermelor de blănuri din România ar trebui să producă pentru prima dată efecte. Proiectul celor 52 de parlamentari încearcă să elimine regula înainte de acea dată.**