Turism „copy-paste” de peste 800.000 de lei la Uricani

Un site de zeci de mii de lei, cu informații copiate în proporție de 100% de pe diverse site-uri sau din cărți, fără a se preciza sursa, 11.00 de hărți turistice total greșite şi 10 panouri din scândură cu afişe de calitate îndoielnică. În acest mod promovează orașul Uricani turismul, pe bani europeni, în cadrul programului de dezvoltare regională Regio. La televizor, primarul orașului, Dănuț Buhăescu, vorbește despre nevoia urgentă de promovare a turismului din zonă, având în vedere că mina din localitate este inclusă în programul de închidere a exploatărilor miniere din Valea Jiului.

Un proiect de promovare a turismului în zona Uricani din Valea Jiului a „înghiţit” fix 872.481,40 lei în 21 de luni, banii fiind cheltuiţi pe hărți, broșuri, flyere și un site cu informații greșite, neactualizate și copiate de pe internet.
”Obiectivul general al proiectului îl constituie promovarea produselor turistice specifice din zona oraşului Uricani, Câmpu lui Neag şi Valea de Brazi: elemente de artă populară şi folclorice ale momârlanilor, obiceiurile Nedeii, obiceiuri de Crăciun, resurse naturale, peşteri, pentru a crea o imagine cu impact pozitiv şi atragerea de turişti într-o zonă insuficient cunoscută”, precizează șefii administrației publice din Uricani.
În cadrul proiectului au fost realizate o serie de materiale publicitare, după cum urmează: 11.000 ghiduri turistice,11.000 hărţi turistice, 10.000 flyere în format A4, 1.200 afişe, 15 filme de informare cu o durată de 10-12 minute fiecare, o fotogalerie cu minim 200 de fotografii în format digital, un web-site turistic cu o componentă GIS. „Aceste materiale vor fi distribuite conform planului de marketing agreat de către Autoritatea de Management, contribuind în mod direct la atingerea următoarelor obiective specifice: reînvierea tradiţiilor momârlanilor şi întărirea identităţii lor locale, introducerea în circuitul turistic a peşterilor Dâlma cu Brazi şi Peştera de Gheaţă, stimularea economică locală, reducerea sezonialităţii prin stimularea intereselor turiştilor pentru petrecerea vacanţelor şi miniconcediilor în zonă, sporirea vizibilităţii obiectivelor turistice prin realizarea unei oferte turistice atractive”, spun oficialii primăriei.
Optimiști din fire, aceștia mai susțin că ”implementarea proiectului va conduce la atragerea de turiști și investitori în zonă și dezvoltarea mai multor forme de turism: ecoturism, de afaceri, agroturism, turism ecumenic și sportiv, precum promovarea valorilor culturii locale și a elementelor de unicitate și originalitate pe care turistul le poate descoperi aici”.

Se încurcă în erorile de pe Google

Până aici, toate sună bine. Turismul trebuie promovat, întrucât Uricaniul este cunoscut drept ”poarta de intrare în Retezat”, masiv foarte apreciat de străini. Problema apare în momentul în care studiezi textele de pe site, din broșuri și hărțile.
”Tot proiectul este făcut fără nici un pic de responsabilitate. Dacă analizezi textele de pe site, se observă un dezinteres total al oamenilor care au lucrat la el. Mi se pare doar un motiv de a cheltui bani, inclusiv din bugetul local, când se putea face cu siguranță altceva”, a declarat Daniel Moraru, consilier local din partea PRM la Uricani.
O primă eroare este legată de suprafața administrativă a orașului Uricani. Oficialii uricăneni spun că localitatea este ”orașul cu cea mai mare suprafață administrativă din România”. Însă, la o simplă căutare pe internet, descoperim că Uricaniul, cu suprafața de peste 251 km pătrați, se clasează pe a noua poziție într-un clasament al suprafețelor orașelor din țară. Analizând doar suprafețele administrative ale localităților din Valea Jiului, constatăm că orașul Uricani ocupă locul al doilea, după orașul Petrila, care are o suprafață administrativă de peste 300 kmp.
S-ar putea spune că informația de pe internet este incorectă. Răsfoind ”Strategia de dezvoltare durabilă a microregiunii Valea Jiului”, apărută în 2007, cu contribuția tuturor primăriilor din zonă, la pagina 15, tabelul 1, ”Suprafața municipiilor și orașelor din Valea Jiului, 2005”, putem citi că orașul Petrila are 308,68 kmp, iar orașul Uricani 251,41 km. „Deci poți să fii dobitoc și tot îți dai seama că Petrila e mai mare decât Uricaniul”, spune Moraru.

Oraş cu altitudine fluctuantă

O altă eroare este legată de altitudinea la care se află orașul. Pe prima pagină a site-ului www.turismuricani.ro se precizează că orașul se află la o altitudine de 725-750 m deasupra nivelului mării, pe cea de bun venit se află la o altitudine de 650-700 m, iar la descrierea localității, aflăm că Uricaniul se află la 650-725 m.
A treia eroare este legată de istoria unei localități componente, Câmpu lui Neag. În scripte, Câmpu lui Neag sau Nyakmezeu în limba maghiară, este atestat în 1493. Pe site, istoria a fost modificată, satul înfiinţându-se, în opinia edililor, cu vreo 200 de ani mai târziu. „În ceea ce priveşte Câmpu lui Neag, se pare ca primii săi locuitori au venit din Oltenia nordică, tradiţia vorbind de un haiduc, Neagu, care, fugind din calea turcilor la începutul secolului al XVI-lea, s-a aşezat, mai întâi, la locul numit Dosul Pribeagului şi apoi în lunca Jiului”, scrie pe site-ul de prezentare a oraşului.
Mai mult, partea de „Cultură şi tradiţii” cuprinde pasaje întregi din cartea „Mesajul străbunilor”, scrisă de profesorii Violeta şi Petre Udrea, apărută în anul 2011 la Editura Focus Petroşani, fără a fi precizată sursa. De asemenea, toate traseele turistice sunt copiate din seria „Munţii noştri”, apărută la începutul anilor 70.

De vină e… reticenţa oamenilor

Aceleaşi informaţii greşite din site apar şi pe broşuri, responsabilul de proiect explicând că a apelat la Google din cauza „reticenţei oamenilor”.
„Da, sunt şi greşeli, le recunosc şi eu, dar volumul de informaţii a fost foarte mare. Informaţiile au fost greu de adunat. Practic nu am reuşit să adunăm informaţiile. De exemplu, am căutat înnebunit cu salvamontiştii două zile peştera Dâlma cu Brazi, că cei de la speologie n-au vrut să ne spună unde se află. Am căutat pe Google din cauza reticenţei oamenilor. E foarte greu să faci de la zero ceva”, mărturiseşte Viorel Mihăilescu, funcţionarul din Primăria Uricani responsabil cu proiectul, care nu a ştiut să spună de ce, dacă tot materialul e copiat, se precizează că drepturile de proprietate intelectuală pe textele respective aparţin administraţiei locale.
Cât despre costul site-ului de promovare a turismului uricănean, acesta se ridică la 49.500 de lei, fiind realizat de societatea comercială HoliSun din Baia Mare, firmă abonată la banii instituţiilor publice. De-a lungul vremii, HoliSun a prestat servicii, printre alţii, pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Cluj-Napoca, Autoritatea Naţională pentru Calificări, Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş”, Camerele de Comerţ din Satu Mare şi Bistriţa, precum şi pentru instituţii de învăţământ importante din ţară.
Tot site de promovare turistică a realizat şi pentru Primăria Cluj-Napoca, www.visitcluj.ro, care arată mult mai agreabil şi conţine mai multe informaţii. Site pentru care s-au plătit 35.200 lei, nu 49.500 lei. Totuşi, în prezentarea HoliSun se arată că cel mai scump site porneşte de la 500 de euro.
Iulian Popa, director de marketing în cadrul HoliSun, a declarat pentru „Jurnal de Investigaţii” că informaţiile introduse pe site nu erau responsabilitatea angajaţilor firmei. Cât despre motivul pentru care site-ul Uricaniului a costat cu 14.300 de lei mai mult decât cel al Clujului, Iulian Popa nu a putut da prea multe detalii. „Nu eu am semnat contractul şi nu ştiu ce se află în spatele lui”, susţine el.
Cât de util este www.turismuricani.ro? Nu este. La sfârşitul lunii iunie, în zona Uricaniului au venit într-o acţiune peste 120 de turişti, care nu aveau cunoştinţă că există un site de promovare a turismului.
„Eu habar nu aveam că există aşa ceva. Şi nici unul dintre turiştii pe care i-am condus aici nu ştia despre site, broşuri sau hărţi. Am întâlnit pe drum vreo 10 panouri, din care n-am înţeles nimic. De acolo înţelegem că s-au cheltuit nişte bani şi atât. De banii ăştia făceam un oficiu de promovare a micilor întreprinzători în turism, cum este în afara ţării. Am dat numeroase telefoane pentru a afla dacă sunt pensiuni în zonă, câte locuri libere sunt, ce servicii se mai oferă. Site-ul agenţiei mele a costat 300 de euro”, declară Gabriel Miricescu, directorul unei agenţii de turism din Craiova.