MAI a pus în dezbatere publică un act normativ ce prevede o serie de modificări la OUG privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români. Acest proiect ar putea să dea multe bătăi de cap celor care locuiesc la altă adresă decât cea din cartea de identitate, căci dacă proiectul va intra în vigoare, românii care nu pot face dovada că locuiesc efectiv la adresa din actul de identitate ca urmare a verificărilor făcute de polițiști ar putea rămâne fără acte de identitate, iar cei mai afectați vor fi cei care locuiesc cu chirie sau în gazdă.
Potrivit Notei de Fundamentare, prin acest proiect se urmărește „abilitarea personalului serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor de a anula actul de identitate în care este înscrisă mențiunea privind domiciliul ce nu corespunde realității și actualizarea Registrul Național de Evidență al Persoanelor (RNEP) cu mențiunea corespunzătoare. În acest sens, este necesară reglementarea unei proceduri care să stabilească un mecanism prin care instituţiile abilitate să realizeze verificări la faţa locului şi, în măsura în care se constată că persoana nu locuieşte sau nu mai locuieşte la adresă, să se dispună înregistratrea domiciliului în evidența pasivă, context în care acesta va figura doar în istoricul persoanei”.
De asemenea, MAI își justifică această propunere de act normativ susținând că aceasta urmărește reglementarea unor norme ce vizează acuratețea datelor din Registrul Național de Evidență al Persoanelor (RNEP) prin asocierea mențiunii ,,încetat valabilitate domiciliu” persoanelor care nu îndeplinesc condițiile stabilite de Codul Civil cu privire la realitatea aspectelor declarate privind domiciliul, mai mult, și penru a elimina situațiile în care un număr mare de persoane își stabilesc, în mod fictiv, domiciliul la o adresă, prin limitarea stabilirii domiciliului în situaţia în care în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa declarată, cifra stabilită corespunzând unei realităţi sociale.
Totodată se dorește și debirocratizarea activităţilor desfăşurate la nivelul administraţiei publice prin obținerea unor informații necesare furnizării serviciului public pe cale interinstituțională.
„Scopul actului normativ este pe de o parte corelarea legislației interne cu legislația europeană, cât și acela de a institui reglementări care să asigure atât cadrul instituţional necesar, cât şi posibilitatea implementării unor soluţii optime pentru înlăturarea consecinţelor negative legate de imposibilitatea atingerii scopului pentru care RNEP a fost constituit şi de alimentarea cu date care nu corespund realităţii a sistemelor informatice ale instituţiilor şi autorităţilor publice, generate de fenomenul înregistrat cu privire la stabilirea sau schimbarea domiciliului şi/sau a reşedinţei de către cetăţenii români fără intenţia de a avea locuinţa principală la adresa declarată, astfel cum prevăd dispoziţiile legale în vigoare”, se mai arată în Nota de Fundamentare.
Proiectul vine în contextul în care în România au fost eliberate, în cadrul unui program-proiect, noile cărți de identitate electronice, program care va fi extins la nivel național, în baza datelor colectate de Serviciul de Evidența Persoanelor. De altfel, de pe noile cărți de identitate au „dispărut” înscrisurile privind domiciliul, acestea fiind stocate în cipul electronic, asta după ce în urmă cu aproximativ 10 ani au fost „eliminate” numele părinților.
Cluj Napoca, primul oraș ce va avea cărți de identitate cu cip
