Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP) și Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) salută publicarea, în octombrie 2025, a raportului Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei și cer o discuție onestă despre cauzele profunde ale crizei din sănătatea mintală. Organizațiile susțin că documentul „nu dezvăluie o situație nouă, ci readuce în atenție o realitate cunoscută și ignorată de ani de zile la nivel central”.
Raportul CPT notează deficiențe grave privind tratamentul și condițiile pacienților din spitalele de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță, cu riscul ca unele situații „să echivaleze cu tratamente inumane sau degradante”, după vizite în Săpoca, Pădureni-Grajduri, Jebel și Ștei (vizite ad-hoc în 2024, raport publicat în octombrie 2025).
„O lectură fragmentară a raportului nu ajută pe nimeni”, transmit ASPP și ARPP. „Este nevoie de o analiză integrată: să recunoaștem progresele, dar și problemele sistemice care persistă, pentru a formula soluții realiste.” În spatele constatărilor „există mii de pacienți și profesioniști care luptă zilnic cu subfinanțarea cronică, infrastructuri învechite și prejudecăți sociale”, adaugă semnatarii.
Unde doare sistemul: bani, oameni, lege
Asociațiile indică un set de cauze majore:
- Subfinanțarea cronică (tarife CNAS insuficiente și investiții întârziate);
- Deficitul de personal și normativul neadaptat riscului din psihiatrie;
- Blocarea angajărilor în sistemul public începând cu 1 ianuarie 2025 (OUG 156/2024);
- Cadru legal depășit în sănătatea mintală și lipsa unei coordonări interinstituționale predictibile.
„Nu lipsește voința profesioniștilor, ci asumarea politică și financiară a unei reforme profunde”, arată mesajul. „Oricât de dedicat ar fi personalul, nu poate compensa prin bunăvoință absența unei politici publice coerente.”
Planul există — dar stă pe hârtie
Guvernul a aprobat în mai 2024 Planul Național de Acțiune pentru Sănătate Mintală 2024–2029, după un proces participativ cu experți și societatea civilă. Implementarea este însă „blocatǎ între etaje instituționale”, spun asociațiile, care cer operaționalizarea rapidă, inclusiv prin mecanism interministerial (Sănătate–Justiție–Muncă–Finanțe) și standarde de monitorizare.
„Fără finanțare adecvată, resursă umană și coordonare reală, orice efort local rămâne improvizație”, subliniază organizațiile.
Ce solicită profesioniștii: 5 priorități
- Finanțare și buget dedicat pentru spitalele de psihiatrie și pentru unitățile cu măsuri de siguranță.
- Implementarea imediată a planului 2024–2029 și mecanism interministerial permanent.
- Deblocarea posturilor și revizuirea normativelor; formare continuă (drepturile pacienților, managementul riscului).
- Actualizarea legislației în sănătate mintală; extinderea serviciilor comunitare pentru continuitatea îngrijirilor.
- Accelerarea investițiilor în infrastructură (excluderea psihiatriei de la blocaje bugetare care opresc modernizarea și eficiența energetică).
Asociațiile reamintesc că tensiuni similare se regăsesc în multe state europene, între standardele de drepturi ale omului și gestionarea cazurilor clinice complexe, ceea ce face cu atât mai necesară o reglementare clară și aplicabilă.
„Sănătatea mintală trebuie tratată ca prioritate strategică națională, nu ca anexă a altor politici. Ne oferim expertiza pentru a rescrie cadrul legal și pentru a pune în mișcare reforma cerută de ani de zile”, încheie mesajul semnat de Dr. Lucian Constantin Paziuc (președinte ASPP) și Conf. univ. dr. Ciprian Băcilă (președinte ales ARPP).
