Sursa: Facebook

Ancheta în cazul suspiciunii de fraudă cu apartamente Nordis continuă cu inculpații liberi.

După ce Laura Vicol a fost pusă în libertate, ieri, Curtea de Apel București a dispus ca și lui Vladimir Ciorbă să îi fie ridicat controlul judiciar.

Luna aceasta, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus prelungirea măsurii controlului judiciar pe numele lui Vladimir Ciorbă, patronul Nordis. Numai că acesta a contestat măsura, iar instanța i-a dat dreptate:

Admite plângerea formulată de inculpatul CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, împotriva ordonanței nr.1854/D/P/2022 din data de 11.08.2025 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală – Secția de Combatere a Criminalității Organizate, prin care s-a dispus prelungirea măsurii controlului judiciar, începând cu data de 13.08.2025 până în data de 11.10.2025 inclusiv.

Revocă măsura controlului judiciar dispusă față de inculpatul CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN (*), prin încheierea nr.107/14.02.2025 a judecătorilor de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală (dosar nr. 652/2/2025), prelungită prin ordonanţele din datele de 14.04.2025, 13.06.2025 şi 11.08.2025, respectiv, modificată, prin încheierea din data de 19.06.2025, în dosarul nr. 3909/2/2025 al Curţii de Apel Bucureşti. Definitivă”, se arată în încheierea Curții de Apel București.

Aceasta în condițiile în care în februarie, aceeași instanță admitea propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată cu privire la mai mulți inculpaţi, printre care și cuplul Vicol-Ciorbă.

Ulterior, Laura Vicol a fost pusă în libertate la Înalta Curte de Casație și Justiție chiar de Ziua Îndrăgostiților, iar Vladimir Ciorbă a fost plasat atunci sub control judiciar.

Acuzaţiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019-2024 liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).

Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro”, detaliau procurorii.

Ulterior, în cursul anchetei, s-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra a 201 imobile (apartamente și case), 5 spații comerciale, 22 de terenuri, 11 autoturisme, părți sociale și acțiuni, fiind blocate și 48 de conturi bancare deschise pe numele unor persoane fizice și juridice.

Articolul precedentGuvernul decide ce proiecte vor fi finanțate în continuare prin PNRR
Articolul următorMinistrul Fondurilor Europene, despre proiectele prin PNRR: „Șantierele nu se închid, doar ne uităm la sursa de finanțare”