# Strategia energetică naţională &#8211; citate aproximative din dezbateri. După Turcia, România are cel mai mare sistem energetic din regiune

_Published: 2016-03-20_

**Între 29 februarie şi 15 aprilie, Ministerul Energiei

organizează sesiuni de lucru la nivel sectorial pentru a obţine de la

experţi “idei, opinii şi sfaturi” cu plus valoare în etapa de analiză

calitativă a procesului de realizare a Strategiei Energetice a României

2016-2030. Au avut loc deja discuţiile pe tematici legate de energie

electrică (9-10 martie) şi petrol şi gaze naturale (11 martie). **
Minutele discuţiilor publicate de Minister sunt, inevitabil,

fragmentate şi, probabil, prea puţin fidele gândului celui citat mai

jos. Am selectat, totuşi, 19 dintre cele mai provocatoare declaraţii pe

teme legate de electricitate şi hidrocarburi, care în opinia mea sunt de

 notat.
1.	Trebuie să fim realişti și să luăm în considerare că, pe

termen scurt şi chiar mediu, urmează să ne confruntăm cu o scădere a

producţiei interne de ţiţei. Ţiţeiul din producţia internă nu este unul

ieftin, în măsură să facă faţă concurenţei de pe piaţa internaţională

şi, chiar în perspectiva unei creşteri a producţiei interne, va rezulta

tot ţiţei scump, provenit de la adâncimi mari, pe baza unor tehnologii

moderne, obținut cu costuri ridicate – Alexandru Pătruţi, CNR-CME
2.

Pentru România este foarte important să se realizeze interconectarea

Sistemului Naţional de Transport ţiţei cu cele ale ţărilor vecine, ţara

noastră fiind în măsură să joace un rol important în tranzitul de ţiţei

provenit din regiunea Mării Caspice sau Iran către centrul şi vestul

Europei. SNT este într-o stare tehnică bună, care permite acest tranzit,

 fiind în măsură să transporte dublul cantităţilor transportate în

prezent – Gheorghe Ionescu, CONPET
3.	Dacă vorbim despre securitate

energetică versus independență energetică, în mod cert este de preferat

securitatea energetică, iar aceasta se poate obţine prin apartenenţa la o

 piaţă integrată – Vasile Iuga, PwC
4.	Marea Neagră oferă perspectiva

 dezvoltării unui nou bazin de producție a gazelor naturale. Membrii

Asociaţiei aşteaptă cu interes deosebit noul cadrul fiscal petrolier în

sectorul offshore din România – Mihaela Dupleac, RBSTA
5.	Nu avem o

evaluare corectă a potențialului natural pe care țara noastră îl deține,

 fiind necesară existenţa unui Serviciu Geologic Naţional în România.

[…] Este necesară o colaborare cu ANRM, care dispune de toate rapoartele

 geologice elaborate în ultimele decenii. O modificare a legislaţiei în

sensul permiterii accesului la datele menționate pentru viitorii

participanţi la licitaţiile organizate de ANRM poate creşte interesul

potenţialilor investitori – Nicolae Anastasiu, Academia Română
6.

România se află printre puținele state europene în care mai subzistă

secretul de serviciu asupra datelor privind resursele naturale, fapt

care îngreunează comunicarea; se impune o modificare a legislaţiei în

acest sens – Mihai Spătaru, ANRM
7.	Este necesară introducerea

titlului asupra unei cantităţi de gaze naturale, care să poată fi

acceptat şi utilizat de sistemul bancar sub forma unei ipoteci

imobiliare – Ioana Gheorghiade, BCR
8.	Situaţia din prezent este

complet diferită de cea de acum 30 de ani şi este necesară o regândire a

 sistemelelor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, precum

şi a rolului depozitelor subterane, care au fost concepute pentru uz

sezonier, în vederea acoperirii vârfurilor de consum – Dumitru

ChisăliȚă, expert piaţa de gaze
9.	În 30-40 de ani trebuie construite

 noi mari capacităţi de generare a electricităţii. Sunt importante

suportabilitatea şi schemele de ajutor, dar este importantă și problema

eşecului pieţei de energie (market failure): nu poţi construi noi

investiţii fără susţinere prin scheme suport – Teodor Chirică,

Energonuclear
10.	Strategia Energetică a României se referă la

viitor, iar societatea viitorului se va baza pe energie curată, pentru

că priorităţile sunt calitatea vieţii şi dezvoltarea economică.

Strategia energetică nu trebuie să favorizeze anumite tehnologii;

trebuie stabilit un mix corect de energie, iar producţia trebuie

combinată cu stocarea de energie – Sebastian Enache, RWEA
11.	Trebuie

 acordată atenție sistemului de taxare (impozitare) a electricităţiii.

Preţul energiei pe piaţa en gros scade constat în ultimii cinci ani, dar

 factura la consumatorul final creşte continuu, iar preţul foarte mic al

 energiei pe piaţă nu încurajează dezvoltarea surselor de energie – Ion

Lungu, AFEER
12.	În privinţa consumului, trebuie analizate

perspectivele de dezvoltare a infrastructurii de transport. Spre

exemplu, autostrăzile vor facilita venirea unor investitori de mărime

medie sau mare – Virgiliu ivan, Transelectrica
13.	După Turcia,

România are cel mai mare sistem energetic din regiune şi este unul

dintre marii exportatori. Prin Transelectrica, România s-a angajat

într-un efort investiţional foarte mare la nivelul staţiilor şi liniilor

 electrice. Investiţiile ar trebui sprijinite prin legislaţie. În 2025

se va ajunge la o capacitate de interconexiune de 2.500 de MW, faţă de

1.600 MW în prezent, iar în anul 2030, la 3.500 de MW – Virgiliu Ivan,

Transelectrica
14.	În contextul priorităţilor energetice ale Uniunii

Europene (diversificare în zona de generare, măsuri de eficienţă

energetică şi integrarea totală a pieţei de energie), România trebuie

transformată într-o ţară competitivă, care să-şi menţină poziţia actuală

 de exportator. Exportul de energie electrică trebuie sa fie un obiectiv

 strategic al României – Adriana Mircea, AmCham
15.	România trebuie

să rămână un hub în regiune, nu doar prin interconectarea pieţelor, ci

şi prin alte concepte, spre exemplu, vehiculul electric. Este nevoie de

implicarea autorităţilor locale, a operatorilor şi a producătorilor care

 ar trebui să ofere gratuit cartele de energie – Ovidiu Pop, IRE

Eurelectric
16.	Rolul României în regiune este acela de insulă de

producere separată a energiei. Acest rol se va diminua, deoarece

producţia este în faliment (90%) – Constantin Bălăşoiu, fost director

general al CE Oltenia
17.	Pentru a fi competitivă în această zonă a

Europei, România trebuie să aibă maximum două societăţi mari de

producere a energiei, societăţi echilibrate din punct de vedere al

producţiei şi costurilor – Ion Pisc, BNS
18.	La nivelul anului 2030

tehnologiile de stocare vor fi mature. Ele vor putea contribui la

reglajul de frecvenţă şi cu alte servicii de sistem. În 20 de ani vor

predomina sistemele de stocare descentralizate – Valeriu Binig, EY

România
19.	Tehnologiile de stocare vor influenţa puternic structura

sistemului şi noile tehnologii de generare distribuită bazate pe resurse

 regenerabile. Tehnologiile de stocare nu sunt (încă) atractive din

punct de vedere comercial, dar se prevede o scădere de câteva ori a

costului de investiţii, ceea ce va permite dezvoltarea puternică a

surselor regenerabile şi închiderea capacităţilor de cărbune – Ştefan

Gheorghe, fost director general al Transelectrica şi Hidroelectrica
Grupurile

 de lucru se vor mai reuni de încă trei ori în sesiuni de lucru de câte o

 zi pentru a continua acumularea de contribuţii la analiză calitativă a

sectorului energetic național după urmatorul program:
24 martie – Eficiență energetică, energie termică și cogenerare, managementul cererii de energie
4 aprilie – Guvernanță energetică
12 aprilie – Securitate și diplomație energetică
Raportul integral va fi definitivat de echipa de proiect la data de 25 aprilie.
