Când vor membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să „curețe” sistemul de justiție, nu-i oprește nimic.
Nici chiar detalierea, cu subiect și predicat, vizavi de constatarea încălcării „de către un judecător a normelor Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor”.
Ca să intrăm în subiect, CSM a publicat astăzi pe site o „informare” – am spune noi similară cu „informările” Curții de Apel București după documentarul Recorder.
Iar în informarea CSM se explică de ce o judecătoare de la Curtea de Apel Craiova a fost găsită vinovată de încălcarea Codului deontologic. Nu ieri sau astăzi, ci pe 14 ianuarie anul acesta, când s-a „ținut” o ședință a Secției pentru judecători a CSM, în cadrul căreia a fost discutat și „Raportul Inspecției Judiciare nr. 25-2152 privind încălcarea de către un judecător a normelor Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor”.
Cu acea ocazie, a fost dată o soluţie, anume „Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat încălcarea de către doamna Marinaș Sorina Iolanda – judecător în cadrul Curții de Apel Craiova a dispoziţiilor art. 9 alin.(2) și art. 17 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/24.08.2005. (majoritate: 6 Da; 2 Nu -pentru constatarea încălcării art. 9 alin.(2) din Codul deontologic; majoritate 7 Da; 1 Nu -pentru constatarea încălcării art. 17 din Codul deontologic)”.
Era vorba despre Hotărârea nr. 1, despre care suntem informați azi:
„I. În esență, pentru a pronunța această soluție, Secția, cu majoritate, a reținut că afirmațiile doamnei judecător Marinaș Sorina Iolanda expuse în cuprinsul postării din data de 04.09.2025 publicată de aceasta pe pagina personală de Facebook, se circumscriu unor acte sau fapte de natură să compromită demnitatea magistratului în profesie și societate, astfel cum sunt prevăzute de art. 17 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.
În cuprinsul postării menționate, doamna judecător a făcut afirmații denigratoare, lipsite de suport factual la adresa unei întregi categorii socio-profesionale, sugerând că liber profesioniștii încalcă dispozițiile legale, desfășurând activități ilicite: ”98% (am luat o marjă de 2%, de bun simț) din contribuabilii liber profesioniști (inclusiv avocați), comerț, agricultură etc. fac evaziune. Zic să nu mai faceți evaziune dacă statul nu are. Eu nu mai tolerez opinii de la „micii evazioniști”. Mic cu mic se face mare.”
În aceeași măsură, folosirea unui limbaj cu conotații vulgare de genul ”se umplu de secreţii unii vorbind despre justiţie, dar care nu îşi plătesc amenzile de circulaţie” depășește limitele unui discurs public al magistratului care trebuie să se raporteaze la obligația de rezervă, neputând fi justificat de exprimarea unei opinii referioare la aspecte de interes public ce privesc funcționarea justiției.
Din această perspectivă, aprecierile făcute de doamna judecător nu pot fi circumscrise exprimării unei opinii juridice cu referire strictă la o anumită problemă de drept sau la un aspect privind funcționarea justiției şi depăşesc limitele în care un magistrat, conştient de importanţa statutului deţinut, poate să se manifeste în spațiul public.
II. De asemenea, Secția pentru judecători, cu majoritate, a reținut că, la data de 24.09.2025, doamna judecător Marinaș Iolanda Sorina a postat pe rețeaua de socializare Facebook un mesaj în cuprinsul căruia a prezentat detaliat o soluție de condamnare a unui inculpat pe care o pronunțase în aceeași zi.
Modalitatea în care doamna judecător s-a exprimat a depășit limitele unui discurs public echilibrat și imparțial, în condițiile în care mesajul transmis sugera că judecătorul cauzei a fost influențat, la momentul pronunțării soluției de condamnare a respectivului inculpat, de propriile trăiri emoționale, depășind limitele aplicării obiective și imparțiale a legii.
Astfel, folosirea unor exprimări de genul ”N-am vreun sentiment de milă, deşi sunt conştientă că va muri în detenție (…..) Ba, dimpotrivă, e o soluţie care pe mine mă bucură, ştiu că am scăpat societatea de un ins care era o bombă cu ceas” sugerează opiniei publice percepția unei convingeri pur subiective și a unor prejudecăți ale judecătorului, afectând aparența de imparțialitate a acestuia în soluționarea cauzelor cu care este învestit.
Totodată, afirmațiile doamnei judecător Marinaș Sorina Iolanda încalcă demnitatea umană, exhibând satisfacția personală, vindicativă în pronunțarea unei soluții de condamnare la pedeapsa cu închisoarea de 30 de ani și afectează, în mod direct, dreptul la un proces echitabil și imaginea de neutralitate a sistemului judiciar în societate, în condițiile în care judecătorul trebuie să aibă o poziţie neutră în cadrul conflictului ce se poartă înaintea sa, să fie echidistant şi să impună respect prin ceea ce face.
Astfel, judecătorul are obligația fundamentală de a fi imparțial și obiectiv, bazându-și hotărârile strict pe probe și lege, nu pe convingeri personale, în condițiile în care autoritatea morală a unui magistrat derivă din respectul şi încrederea participanţilor la proces, impunându-se a fi câştigată şi menţinută în mod continuu.
Raportat la aspectele expuse anterior, Secția, cu majoritate, a reținut că prin exprimarea de către doamna judecător Marinaș Sorina Iolanda a unor opinii care, unui observator rezonabil (persoană de bună-credinţă, dezinteresată şi informată) îi pot crea îndoieli cu privire la imparțialitatea acesteia, chiar doar și la nivel de aparență, au fost încălcate normele de conduită impuse magistraților de art. 9 alin. (2) din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.
Hotărârea pronunțată de Secția pentru judecători nu este definitivă, putând fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal în termen de 15 zile de la comunicare, în condițiile art. 60 alin. (5) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii raportat la art. 29 alin. (6) și (7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii”, transmite instituția.
Cum s-ar spune, doamna Marinaș a fost verificată temeinic la postări. Probabil nu au ajuns încă la postări ulterioare, când doamna anunța că se alătură protestelor după documentarul Recorder. Dar nu e timpul pierdut pentru o nouă sesizare „din oficiu”. Doar știți că Inspecției Judiciare nu îi scapă nicio abatere din magistratură. În afară de cele pe care le omite.
Judecătoarea Sorina Marinaș știa că Inspecția Judiciară o verifica, conform unei postări din 30 septembrie – tot pe infama rețea Facebook:
„Urmare a publicării unei soluții de referință, unica în țară pe art. 77 h cod penal, azi, la a 42 a victimă a omorului, am primit minunea asta.
N-am înțeles exact ce am încălcat din Codul Deontologic, iar codul e destul de voluminos. Însă l-am recitit acum, pe seară, și tot n-am identificat o normă încălcată.
Dacă într-o procedură deontologică împotriva unui judecător se pot face acuzații atât de abstracte, în condițiile în care în cameră preliminară în acuzații trebuie indicat cu articol și alineat ce anume a făcut omul, pare că acuzații în cauze penale, vinovați sau nu, au mai multe drepturi decât judecătorul acuzat de inspecție, vinovat sau nu.
Sunt curioasă măcar dacă a fost citită decizia înaintea sesizării din oficiu. Nu cred, că nu era atașată. Multe sunt posibile în România și nu te plictisești niciodată, îndeosebi ca judecător care vrea să aducă în atenția publică probleme pentru care statul a fost condamnat la Cedo. Soluția a fost prezentată în Plenul Parlamentului azi și este avută în vedere de colegii din întreaga țară.
Posibil inspecția să nu își dorească ca un judecător să se implice într-o situație acută ce face obiectul legiferarii și care vizează dreptul la viață. No, ghinion. Acest judecător nu e chiar ușor așa de intimidat”.
Pe 25 septembrie, aceasta explica, drept replică la un articol, câteva „considerente” referitoare la același subiect – „N-am comentat cu satisfacție”, am expus public o problemă sistemică și am făcut asta cu conștiință, nu cu satisfacție. Mă bucură că am eliminat din societate un astfel de element, n-am făcut-o pentru mine, ci pentru societate și pentru victimă. Uneori, alegerea cuvintelor (și în justiție și în presă) poate face o mare diferență in percepția publică”.
Ei, și așa ajungem la „infama” postare de pe „infama” rețea Facebook, datată 24 septembrie. La acel moment, judecătoarea dădea un link de pe portal.just, unde era vorba despre o sentință pe care o pronunțase în apel: 30 de ani de închisoare, pentru tentativă de omor.
„Maximul general al pedepsei închisorii pentru tentativă la omor calificat asupra soției, în recidivă postexecutorie, după un alt omor și o altă tentativă de omor, și cu agravantă specifică violenței de gen. N-am vreun sentiment de milă, deși sunt conștientă că va muri în detenție.
Când judecătorii inhibă sentimente născute (ne naștem dispuși la iertare și creștem încercând să găsim scuze, atenuante) fiind conștienți că prin soluție condamnă la moarte în detenție, fapta aia, grefată pe antecedente, e atât de gravă încât determina eliminarea oricărei remușcări.
Ba, dimpotrivă, e o soluție care pe mine mă bucură, știu că am scăpat societatea de un ins care era o bombă cu ceas. Și mă bucură, în general, soluțiile când am convingerea că societatea e liberă, cel puțin pentru un timp, de un individ care pune în pericol drepturi fundamentale.
As vrea să fie o soluție care să revigoreze un pic practica pe procesul de individualizare, să nu ne mai uităm atât la agresor, să ne uităm mai mult la victimă, la frica ei, să ne gândim cum a scăpat și a mers pe stradă, să ceară ajutor, având un batic legat care să oprească sângerarea masivă de la gât.
O fac publică pentru că e nevoie de ea”, explica judecătoarea Marinaș.
