Producători Români - Foto Grupul Producătorilor Români - Fcebook

În ultimii ani, tot mai mulți producători autohtoni s-au confruntat cu provocări majore în încercarea de a-și menține produsele pe rafturile marilor retaileri. Aceste companii, micii producători locali constituie coloana vertebrală a economiei locale, sunt adesea supuse unor practici comerciale abuzive care le pun în pericol existența.

Care motivele și impactul delistării producătorilor autohtoni de către marii retaileri, dar și ce măsuri pot fi luate pentru a proteja aceste afaceri vitale


Ce înseamnă delistarea și de ce se întâmplă?

Delistarea se referă la retragerea produselor unui furnizor de pe rafturile unui retailer. Acest proces poate fi hotarâtor pentru supraviețuirea producătorii locali, care se bazează pe vizibilitatea și volumul de vânzări oferite de marile lanțuri de retail.

Există mai multe motive pentru care delistarea are loc:

  1. Condiții contractuale nerezonabile – Retailerii impun adesea termeni contractuali extrem de stricți și adesea nerezonabili, cum ar fi prețuri de listare ridicate și taxe pentru poziționarea produselor pe rafturi.
  2. Presiunea asupra prețurilor – Marile lanțuri de retail cer reduceri de preț considerabile sau oferte speciale constante, ceea ce reduce marja de profit a producătorilor autohtoni până la punctul în care devine nesustenabil să continue colaborarea.
  3. Preferința pentru produse de import – Retailerii pot opta pentru produse importate, care sunt adesea mai ieftine datorită economiilor de scară și a costurilor de producție mai mici din alte țări.
  4. Lipsa puterii de negociereProducătorii locali au adesea resurse limitate și nu pot negocia în mod eficient cu marile lanțuri de retail, ceea ce îi face vulnerabili la practicile abuzive.

Impactul delistării asupra producătorilor autohtoni

  1. Pierderi financiare – Fără acces la marile lanțuri de retail, producătorii locali pierd o parte semnificativă din venituri. Acest lucru poate duce la reducerea investițiilor în dezvoltare și, în cele din urmă, la pierderea locurilor de muncă, a afacerii.
  2. Reducerea vizibilității și a recunoașterii brandului – Fiind delistați, producătorii pierd o platformă importantă pentru a-și promova produsele și pentru a-și menține loialitatea consumatorilor. Acest lucru poate duce la o scădere a recunoașterii brandului și a încrederii în produse.
  3. Relații tensionate cu retailerii – Procesul de delistare aduce deseori tensiuni între producători și retaileri, făcând dificilă orice colaborare viitoare. Aceasta poate afecta, de asemenea, reputația producătorilor în piață.

Exemple de abuzuri comise de marii retaileri

  1. Termeni contractuali injuști – Unii retaileri impun producătorilor locali să accepte condiții dezavantajoase, cum ar fi returnarea produselor nevândute pe cheltuiala producătorului sau impunerea unor taxe de marketing exagerate.
  2. Concurență neloială – Există cazuri în care retailerii promovează produsele proprii sau pe cele ale brandurilor internaționale în detrimentul celor locale, creând o concurență neloială pe rafturile magazinelor.
  3. Plăți întârziate – Uneori, retailerii întârzie plățile către producători, ceea ce afectează fluxul de numerar al acestora și îi pune în dificultate financiară.

Măsuri pentru protejarea producătorilor autohtoni

  1. Legislație și reglementări – Autoritățile pot introduce reglementări care să protejeze producătorii locali de abuzurile comerciale. De exemplu, pot fi stabilite limite privind taxele de listare și alte costuri impuse de retaileri.
  2. Asociații și colective de producători – Producătorii autohtoni pot forma asociații pentru a-și consolida puterea de negociere și pentru a crea rețele de distribuție alternative. Aceste asociații pot, de asemenea, să ofere suport legal și consultanță pentru membrii lor.
  3. Campanii de conștientizare – Campaniile de conștientizare a consumatorilor cu privire la importanța susținerii produselor locale pot încuraja cumpărătorii să aleagă produsele autohtone, chiar dacă acestea nu sunt întotdeauna disponibile în marile lanțuri de retail.
  4. Colaborări cu magazine locale – Producătorii pot căuta colaborări cu magazine locale mai mici acolo unde acestea există și piețe de agricultori, unde condițiile sunt mai favorabile și unde există un interes mai mare pentru produsele locale.

Concluzie

Delistarea producătorilor autohtoni de către marile lanțuri de retail este o problemă gravă care necesită atenție și acțiune imediată. Este esențial ca atât autoritățile, cât și consumatorii să se implice în protejarea acestor afaceri, pentru a menține diversitatea și sănătatea economiei locale.

Prin măsuri adecvate și susținerea produselor locale, putem asigura un viitor sustenabil pentru producătorii autohtoni și pentru comunitățile noastre.

Cumpărând de la producătorii autohtoni avem produse mult mai proaspete și stimulăm economia națională!

VIASorin PREDA
SURSĂZiarul de Investigații
Articolul precedentSituația din Chitila Triaj și soluțiile propuse de George Tuță, noul Primar al Sectorului 1
Articolul următorCum să te protejezi de căldură și cum să ajuți animalele străzii pe timp de vară
Senior partner Ziarul de Investigatii