Metroul din Cluj-Napoca nu este doar un proiect major de infrastructură. Este și un test de vigilență publică. Dincolo de eticheta de „scandal”, întrebarea reală este dacă toate procedurile, comunicările și practicile asociate contractorului sunt la standardul de transparență și onestitate pe care îl presupune un proiect de miliarde.

Discuțiile publice se concentrează pe câteva teme clare de guvernanță și finanțare:
(a) conformitatea procedurală în raport cu finanțarea prin PNRR și relația cu Comisia Europeană;
(b) ritmul de implementare și felul în care este comunicat progresul lucrărilor;
(c) transparența privind plățile efectuate și indicatorii reali de execuție;
(d) litigii și contestații, în special în zona contractului de supervizare.

Acolo unde apar dispute repetate, contestații, neclarități privind plățile sau riscuri de conformitate europeană, este legitim să tragem un semnal de alarmă.

Metroul din Cluj în date oficiale

Contractul și actorii implicați

Primăria Cluj-Napoca a anunțat public, prin comunicat, semnarea la 25 mai 2023 a contractului de proiectare și execuție pentru Magistrala I de metrou, cu ordin de începere la 1 septembrie 2023 și o durată totală de 96 luni.

În aceeași informare oficială sunt precizați membrii asocierii de executanți: Gülermak Ağır Sanayi İnşaat ve Taahhüt A.Ş. (lider de asociere), Alstom Transport S.A. și Arcada Company S.A., precum și valoarea contractului: 10.780.785.188,96 lei cu TVA, echivalentul a 2.191.706.517,51 euro cu TVA. Componenta PNRR menționată este de 301 milioane euro.

Comunicatul mai include două repere administrative importante:

• decizia de expropriere din 29 aprilie 2024;
• autorizația de construire nr. 193 emisă la 21 mai 2024.

Structura finanțării

Tot Primăria Cluj-Napoca anunță semnarea contractului de finanțare nr. 18 la 29 decembrie 2022 cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și prezintă următoarea structură financiară:

• Valoare totală: 13.691.849.351,33 lei
• PNRR: 1.480.588.900 lei
• Cofinanțare națională: 10.045.622.090,33 lei
• TVA: 2.116.786.000 lei
• Contribuție locală: 41.052.941 lei + TVA 7.799.420 lei

Pe baza acestor date, componenta PNRR reprezintă aproximativ 10,8% din valoarea totală; cofinanțarea națională aproximativ 73,4%; TVA aproximativ 15,5%; contribuția locală aproximativ 0,36%.

Chiar dacă ponderea PNRR este minoritară în structura finanțării, importanța sa strategică este majoră. Componenta PNRR înseamnă bani europeni condiționați strict de respectarea jaloanelor și a regulilor de transparență, iar orice risc de pierdere sau realocare nu afectează doar cash-flow-ul, ci credibilitatea instituțională, capacitatea României de a gestiona fonduri UE și încrederea Comisiei Europene în proiect.

Cronologie esențială și documente publice

În februarie 2023, Primăria Cluj-Napoca a anunțat adjudecarea licitației în data de 28 februarie 2023, publicând oferta financiară, punctajele și valoarea estimată, aproape identică cu oferta declarată câștigătoare.

Un moment tehnic de șantier comunicat de companie este începerea lucrărilor la puțul de lansare TBM, la 11 august 2025, în Florești, lângă stația Teilor, în prezența primarului Emil Boc.

PNRR și miza conformității procedurale

Ce se știe oficial despre riscul PNRR și evaluarea jalonului

În septembrie 2024, apărea informația că evaluarea Comisiei Europene privind îndeplinirea jalonului PNRR pentru contractarea lucrărilor nu era finalizată. Cu alte cuvinte: banii europeni erau încă sub semnul întrebării. În același timp, se vorbea despre un avans de aproximativ 150 milioane euro deja transferat către Primărie.

În paralel, au fost formulate declarații la nivel guvernamental despre posibilitatea retragerii finanțării de 300 milioane euro, pe fondul unor „probleme tehnice” legate de transparența procedurii de achiziție. Asta înseamnă, concret, risc real de pierdere a unei componente europene sensibile.

Ulterior, au apărut poziții oficiale privind excluderea proiectului din PNRR și identificarea unor surse alternative de finanțare, precum Programul Transport sau obligațiuni verzi. Faptul că s-a discutat public despre înlocuirea banilor PNRR indică nivelul de presiune și incertitudine care plana asupra proiectului.

Ce rămâne neconfirmat public

Problema centrală invocată ține de transparența procedurii: cum au fost publicate informațiile, când au fost actualizate, dacă au existat omisiuni sau întârzieri relevante. Totuși, corespondența integrală CE–RO, explicațiile tehnice complete și documentația anexă nu sunt disponibile public într-un format consolidat și ușor verificabil. În lipsa acestora, nu se poate evalua independent dacă standardele de transparență au fost respectate integral.

Nu am identificat un document public unic (raport sau decizie cu număr și anexă) care să cuantifice clar suma finală pierdută sau realocată exclusiv din cauza metroului din Cluj, separat de alte jaloane PNRR. Absența unei astfel de sinteze oficiale menține zona de incertitudine și alimentează suspiciuni.

Într-un proiect finanțat din bani europeni, transparența nu este opțională, ci condiție de eligibilitate. Fără un dosar complet, public și ușor de urmărit, dezbaterea rămâne fragilă și dependentă de declarații, nu de documente verificabile.

Progresul raportat, transparența și guvernanța contractului

La 29 noiembrie 2025, G4Media scria că progresul oficial comunicat pentru metrou era de doar 2,3%, iar această cifră ar fi fost transmisă abia după solicitări repetate ale opoziției locale. 2,3% într-un proiect de miliarde nu este doar o statistică. Este un semnal de alarmă.

În decembrie 2025, tot G4Media relata că antreprenorul, consorțiul condus de Gülermak, ar fi contestat raportarea „în procente”, în timp ce Emil Boc susținea că, în faza de proiectare, procentul nu ar fi relevant. Cu alte cuvinte, publicul primea o cifră, iar apoi i se explica de ce acea cifră nu trebuie luată prea în serios.

Pe 30 noiembrie 2025, Euronews România publica informația că ar fi fost „cheltuite deja 230 milioane euro”, în condițiile unui stadiu fizic raportat de 2,3%, sugerând că, dacă ritmul rămâne același, termenul ar putea fi depășit masiv. Formula „cheltuite deja” lângă „2,3%” creează inevitabil o tensiune publică: unde merg banii și ce se vede concret în teren?

Dacă cele 230 milioane euro sunt raportate direct la valoarea de 2.191.706.517,51 euro (contractul cu TVA), rezultă aproximativ 10,5% din total. Problema majoră este că această comparație rămâne în absența unei defalcări oficiale clare: cât reprezintă avansuri, cât înseamnă exproprieri, cât este proiectare și cât execuție efectivă?

Fără aceste clarificări, diferența dintre „sume cheltuite” și „progres vizibil” devine o zonă critică de neîncredere.

Control contractual: supervizare și litigii

Un element distinct de eventuale suspiciuni penale îl reprezintă litigiile administrative din zona supervizării. Deși contractul de supervizare nu este atribuit direct Gülermak, el privește în mod direct activitatea antreprenorului principal. Supervizarea există tocmai pentru a controla modul în care constructorul își execută obligațiile contractuale.

Ziua de Cluj a relatat la 22 septembrie 2024 că, Curtea de Apel Cluj a respins plângeri împotriva unei decizii a CNSC, permițând semnarea contractului de supervizare cu asocierea Systra și Metrans Engineering SRL, în valoare de 211 milioane lei. Faptul că această procedură a fost contestată și a ajuns în instanță arată nivelul de tensiune juridică din jurul mecanismului de control al proiectului.

Într-un proiect de miliarde executat de consorțiul condus de Gülermak, orice blocaj sau dispută în zona supervizării are impact direct asupra modului în care sunt verificate lucrările, certificate plățile și monitorizate obligațiile contractuale. În lipsa unui tablou public integrat al contractului, cu livrabile clare, situații de lucrări și grafice actualizate, întrebarea nu este doar „cine are dreptate politic”, ci cât de solid este, în practică, controlul asupra activității antreprenorului.

Principalele controverse asociate proiectelor în care apare Gülermak

În cazul metroului din Cluj, consorțiul condus de Gülermak se află în centrul unui proiect care a generat simultan risc PNRR, dispute privind transparența licitației și tensiuni politice legate de progresul raportat. Faptul că documentele primare complete privind conformitatea și lanțul exact al plăților rămân, amplifică incertitudinea publică asupra antreprenorului principal. Într-un contract de peste două miliarde de euro, orice zonă gri devine, inevitabil, o problemă majoră de credibilitate.

Un episod aparent minor, dar relevant pentru percepția publică, a fost publicarea unui clip video foarte scurt, de aproximativ 14 secunde, prezentat drept dovadă de progres pe șantierul din Cluj. În loc să clarifice situația, materialul a alimentat și mai mult suspiciunea. În comentarii, numeroși utilizatori și-au exprimat neîncrederea, au pus sub semnul întrebării consistența lucrărilor și au acuzat lipsa unei prezentări detaliate a stadiului real. Într-un proiect de asemenea dimensiune, comunicarea fragmentară sau minimală nu liniștește. Din contră, ridică întrebări suplimentare.

În zona supervizării, procedura a fost contestată și a ajuns în instanță înainte de a putea fi semnat contractul. Chiar dacă soluția a fost relatată ca definitivă, simplul fapt că mecanismul de control al lucrărilor executate de Gülermak a fost blocat prin litigii indică un climat tensionat în jurul proiectului.

Luate separat, fiecare episod poate fi explicat. Privite împreună, ele pot contura un posibil tipar de proiecte în care apar frecvent contestații, dispute, tensiuni contractuale sau neclarități privind plățile. Acest posibil tipar nu este echivalent cu vinovăția juridică. Dar, într-un ecosistem finanțat din bani publici și fonduri europene, este suficient pentru a justifica o vigilență maximă și o analiză mult mai dură a modului în care Gülermak gestionează relația contractuală și obligațiile de transparență.

Ce rămâne după toate aceste date

Dincolo de cifre, procente și comunicate, rămâne o întrebare incomodă: cât de solid este, în realitate, cadrul de transparență și control din jurul unui contract de peste două miliarde de euro executat de consorțiul condus de Gülermak?

Faptul că proiectul a fost asociat cu risc PNRR, discuții despre retragerea finanțării europene, neclarități privind raportarea progresului și episoade repetate de litigiozitate nu reprezintă, în sine, o probă de culpă. Nu există, la acest moment, o hotărâre publică definitivă care să stabilească o încălcare gravă atribuibilă companiei. Acest lucru trebuie spus clar.

În același timp, acumularea acestor elemente creează un climat de neîncredere care nu poate fi ignorat. Într-un proiect finanțat din bani publici și fonduri europene, standardul nu este „nu am fost condamnați”, ci „am demonstrat fără echivoc transparența și conformitatea”.

Dacă documentele complete privind lanțul plăților, justificarea sumelor „cheltuite”, corespondența integrală privind jalonul PNRR și indicatorii tehnici de progres nu sunt publice și ușor verificabile, responsabilitatea reputațională nu dispare. Ea se acumulează în jurul antreprenorului principal.

Gülermak nu poate fi declarată vinovată în absența unor probe judiciare. Dar nici nu poate pretinde că simpla existență a contractului și a unor comunicate este suficientă pentru a închide dezbaterea. În proiecte de această anvergură, încrederea se câștigă prin deschidere totală, nu prin reacții punctuale la presiunea publică.

Iar până când toate zonele marcate vor fi acoperite cu documente clare, verificabile și accesibile, suspiciunea va rămâne. Nu ca verdict juridic, ci ca problemă legitimă de interes public.