Omul de afaceri Nicolae Badea este cel mai nou inculpat trimis în judecată de procurorii anticorupție, într-un dosar privind fraudarea fondurilor europene.
Informația a fost comunicată semi-oficial de Direcția Națională Anticorupție, fără a se preciza exact cine omul de afaceri trimis în judecată pentru folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată. Potrivit portalului instanțelor însă, rechizitoriul omului de afaceri a ajuns la Tribunalul București ieri, acesta fiind acuzat de nu mai puțin de 11 acte materiale.
Alături de fostul președinte al lui Dinamo, în dosar inculpată este și manager financiar în cadrul proiectului Crearea rețelei de dezvoltare rurală „CAIR” (Centre de Asistență și Informare Rurală), aceasta fiind acuzată de 7 infracțiuni de complicitate la folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
Din ce a mai transmis DNA, faptele celor doi au prejudiciat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), care a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 209.161 lei, astfel că în cauză au fost instituire măsuri asigurătorii asupra bunurilor celor doi inculpați.
„În calitate de reprezentant legal al unei asociații beneficiare a unui contract cu finanțare europeană, inculpatul om de afaceri ar fi depus la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POSDRU), în perioada ianuarie 2010 –octombrie 2013, mai multe documente false, pe baza cărora ar fi obținut pe nedrept suma de 206.089 lei. Sumele de bani ar fi fost obținute în cadrul proiectului Crearea rețelei de dezvoltare rurală „CAIR” (Centre de Asistență și Informare Rurală).
Obiectivul general al proiectului era acela de a îmbunătăți calitatea vieții prin conectarea populației din mediul rural la informație și educație în scopul dezvoltării culturii antreprenoriale, a capacității manageriale și a spiritului asociativ și civic, precum și a solidarității comunităților rurale din zona țintă.
Între documentele false depuse pentru rambursarea cheltuielilor figurau acte întocmite în numele unor persoane angajate fictiv în cadrul proiectului, dar și în numele unor persoane care, deși angajate în cadrul proiectului, nu au derulat în realitate activitățile menționate în actele respective. Cheltuielile aferente documentelor false (cheltuieli cu salarizarea angajaților fictivi, cheltuieli cu deplasările efectuate de către angajații fictivi sau angajați care în realitate nu au efectuat deplasările respective) ar fi fost solicitate la rambursare în cadrul cererilor depuse la autoritatea de management.
Omul de afaceri ar fi fost ajutat de managerul financiar al proiectului, coinculpat în cauză, prin aceea că ar fi verificat și semnat documente care atestau împrejurări nereale cu privire la cheltuielile solicitate la rambursare”, a precizat DNA.
