Georgică Cornu, campionul Banatului la contracte cu statul

In mod oficial, România este împărţită pe judeţe şi, tradiţional, pe provincii istorice: Moldova, Ardealul, Banatul, Muntenia şi Dobrogea. Dar după 1989, a apărut şi s-a dezvoltat şi o altfel de împărţire a ţării: după numele unor indivizi care au acaparat regiuni întregi din ţară prin afacerile lor oneroase. Afaceri care nu s-ar fi putut dezvolta  dacă nu ar fi beneficiat de suportul “logistic” esenţial al unor şefi ai administraţiilor locale, indiferent de culoarea politică pe care aceştia din urmă au avut-o. Fiecare regim politic de după 1989, fiecare guvern, din ’90 încoace, a avut, fără excepţie,  “ploşniţele” sale, în toate zonele ţării. După un timp, acestea şi-au cumpărat onorabilitatea, inclusiv prin făţuite dar ridicole “topuri ale bogaţilor”, continuând însă feudalizarea teritoriilor în care s-au înfipt în anii ’90. Din care nici măcar Justiţia nu reuşeşte să-i clintească. Ziarul de Investigaţii începe un serial despre aceşti adevăraţi “Naşi” regionali, poate mai puţin cunoscuţi, dar extrem de puternici.

Continuam serialul „Nasilor” din Romania cu episodul despre Georgica Cornu, patronul grupului Izometal din Timisoara. Supranumit „regele asfaltului din Banat”, Georgică Cornu a devenit în ultimii ani unul dintre cei mai influenţi oameni din vestul ţării. Averea lui este cotată la peste 110 milioane de euro, o avere strânsă doar din afaceri cu statul. De altfel, firmele lui Cornu se situează pe locul III într-un top al companiilor care au contracte cu statul român.

Nu este niciun alint, pe Georgică Cornu chiar îl cheamă Georgică, iar nu Gheorghe sau George, probabil nu s-a sesizat cacofonia. El s-a născut în urmă cu 54 de ani într-un sat din judeţul Mehedinţi. Este absolvent a două facultăţi, Electrotehnică şi Ştiinţe Economice. A lucrat până în 1991 la AEM, o cunoscută fabrică timişoreană la secţia de aprovizionare. În 1991 a intrat în zona privată, ocupându-se cu comerţul de materiale de construcţii. În 1994 achiziţionează firma Izometal, împreună cu doi asociaţi, iar în anul 2000 cumpără societatea de construcţii Confort. Până la începutul anilor 2000 firmele sale Confort şi Izometal nu spuneau mare lucru timişorenilor. A prosperat însă în perioada guvernării PSD, fiind un apropiat al lui Dan Ioan Şipoş, lider PSD şi preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş în perioada 2001-2004. E o perioadă în care achiziţionează mai multe firme din vestul ţării, din Arad până în Mehedinţi. Chiar el îşi face un titlu de glorie prin faptul că a achiziţionat mai multe firme falimentare, apelând la credite bancare.

De la PSD la PD-L

Marele boom al lui Cornu apare însă după 2005, perioadă în care îl regăsim apropiat de PD-L. El este de altfel bun prieten din tinereţe cu Mihai Stănişoară, un membru foarte influent în partidul de guvernământ, actual senator, fost ministru al Apărării şi consilier pe Probleme de Apărare al preşedintelui Traian Băsescu. Contractelşe cu statul se înmulţesc de la o zi la alta, având clienţi precum Enel Distribuţie Banat, Hidroelectrica, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri etc. Deţine lucrări pe bani publici în Arad, Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi şi chiar Bucureşti. Serviciile oferite de firmele sale s-au lărgit de la construcţii civile la drumuri şi poduri, canalizări, linii de tramvai, îmbunătăţiri funciare etc. Probabil că s-ar pricepe şi la construcţii de nave spaţiale, dacă ar primi contracte de la stat. De altfel, firmele lui Cornu se situează pe locul trei într-un top al companiilor care au contracte cu statul român, fiind devansat doar de Spedition UMB Bacău, patronată de familia Umbrărescu, şi Romstrade Giurgiu, patronată de Nelu Iordache. Topul fiind puţin mai vechi este foarte probabil ca magnatul timişorean să fi avansat cel puţin pe poziţia a II-a. Asta în condiţiile în care Cornu a mai luat câteva contracte mari de atunci, inclusiv deponeul de gunoi al judeţului Timiş, iar Iordache a pierdut un puternic susţinător prin plecarea lui Ludovic Orban din fruntea Ministerului Transporturilor.

Deponeu ecologic cu iz de Cocoş

Cornu a reuşit în facerile sale datorită unei practici arhi-cunoscute, mai ales în rândul clientelei politice. Respectiv participarea la licitaţii cu preţuri de dumping, contractele fiind ulterior „umflate” cu limita legală de 50%. În pofida faptului că afacerile îi mergeau foarte bine, pe la finele anului 2008, începutul lui 2009 firmele lui Cornu întră un recul şi din cauza marilor credite luate. În mediul de afaceri se vorbea de altfel că va urma un spectaculos faliment. Pe la mijlocul anului trecut însă, o informaţie şoc circulă prin toată Timişoara: Cornu şi-a cedat o parte din acţiuni lui Dorin Cocoş, soţul mult mai celebrei Elena Udrea. Cornu dezminte însă aceste afirmaţii. Ce-i drept, nu apar modificări nici la Registrul Comerţului. La puţin timp de la apariţia acestei informaţii, Cornu câştigă cea mai mare lucrare din bani publici făcută în Timiş: construcţia deponeului ecologic de gunoi amplasat în comuna Ghizela. Miza iniţială este de 28 de milioane de euro, dar se poate ajunge până la 50 de milioane, având în vedere că firma care a câştigat licitaţia pentru deponeu este favorită pentru a obţine construirea a încă patru staţii ecologice de transfer al gunoiului amplasate în oraşele Sânnicolau Mare, Făget, Buziaş şi Deta. Per total alte 22 de milioane de euro. De remarcat că licitaţia pentru deponeu a fost coordonată de Consiliul Judeţean Timiş, instituţie condusă de preşedintele PD-L Timiş, Constantin Ostaficiuc, prieten al lui Cornu. Mai mult, licitaţia în cauză a fost extrem de suspectă, fiind amânată de trei ori, iar o dată anulată. Să mai spunem că în perioada în care participa la licitaţie, firmele lui Cornu erau în întârzire cu un alt contract gras de la CJ Timiş, respectiv construcţia unul nou corp de clădire al Consiliului Judeţean.

De altfel, imediat după zvonul cu Udrea-Cocoş, Cornu începe să câştige contracte pe bandă, în special reabilitări de drumuri păstorite de consiliile judeţene din Arad, Timiş şi Caraş-Severin. Să mai spunem că toate aceste instituţii sunt conduse de lideri PD-L?  Mai nou a prins o lucrare şi în Vama Moraviţa, unde se va ocupa şi de construcţia unor noi magazine duty-free, aflate pe un teren al unui alt membru al Top 100, româno-sirianul Ahmad Jabri Tabrizi, un alt prieten foarte bun al lui Ostaficiuc. În paranteză fie spus, despre măsurile anunţate de Guvernul PD-L de oprire a traficului de ţigări din vămi râd şi curcile.

În război cu Primăria Timişoara

Dacă lui Cornu îi merg bine afacerile cu instituţiile conduse de oameni PD-L, nu acelaşi lucru se poate spune de relaţia sa cu Primăria Timişoara, păstorită de ţărănistul Gheorghe Ciuhandu. Cornu a intrat într-un conflict deschis cu Ciuhandu după ce a pierdut câteva licitaţii organizate de primărie. Disputa este mai veche, însă, de anul trecut. Atunci, Primăria a refuzat să recepţiuoneze o amplă lucrare executată de firmele lui Cornu. Este vorba de reabilitarea bulevardului Liviu Rebreanu, contract de două milioane de euro. Ce-i drept, la câteva zile după finalizarea lucrărilor, bulevardul arăta ca după război, plin de gropi. După ultimele licitaţii pierdute de Cornu, un angajat al primăriei, Culiţă Chiş, şeful Direcţiei de Drumuri şi Transporturi, s-a plâns că a fost ameninţat noaptea la telefon. De asemenea, primarul Ciuhandu a devenit ţinta unor atacuri dure ale postului de televiziune patronat de Cornu. Ciuhandu a depus de altfel o plângere la DNA din acest motiv

Fotbal şi mass-media

În anul 2008 Cornu a patronat, pentru o perioadă de timp, echipa de fotbal de Liga a II-a CFR Timişoara. S-a speculat atunci că miza nu era echipa ci un teren evaluat la zece milioane de euro, aflat în administrarea clubului. A început însă criza imobiliară, iar Cornu s-a retras din fotbal. Totuşi, în perioada în care a patronat echipa, CFR s-a remarcat nu printr-un joc sau rezultate extraordianre, ci pentru că a fost cea mai suspectată echipă că ar fi participat la „blaturi” legate de Mafia pariurilor sportive. Să mai spunem că la această echipă şi-a găsit locul pe un contract de invidiat şi în Divizia A, ginerele lui Ioan Cojocari, secretarul Primăriei Timişoara, unul dintre cei mai influenţi oameni din oraş, precum şi fiul unui director de la Finanţele timişene. Cornu mai deţine la această oră postul de televiziune TVT 89. În trecut a deţinut un săptămânal şi un cotidian în Timişoara, respectiv un săptămânal la Turnu Severin.