# Ce „tunuri” adaugă procurorii DNA la dosarul lui Bunea Stancu. _Published: 2015-05-17_ **Anchetele procurorilor DNA Galați urmăresc pas cu pas labirintul afacerilor pe bani publici ale lui Gheorghe Bunea Stancu, fostul președinte al Consiliului Județean Brăila. În prezent, Bunea Stancu se află în Penitenciarul Galați, unde își ispășește condamnarea la trei ani de închisoare din dosarul „Mită la PSD”. Până acum nu a primit nicio pedeapsă pentru tunurile date banului public prin contractele atribuite firmei sale de construcții, Concivia SA și companiilor abonate la contractele CJ, Tancrad SRL Galați și Tancrad Construct SRL Brăila.** După ce zilele trecute DNA Galați a început urmărirea penală a lui Stancu într-un nou dosar, referitor la finanțarea din banii CJ Brăila a două cluburi sportive controlate chiar de el, vor urma și dosarele grele, cu tunuri de zeci de milioane de lei. Numai contractele firmei Concivia cu CJ, Primăria Brăila, primăriile din județ și alte instituții aflate sub influența baronului Bunea, se ridică la 65,8 milioane de lei, adică 14,6 milioane de euro. **Vârful aisbergului** [https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTUvMDUvMTkvMjBfMTJfNTlfMzMwX2FuaS5wbmciXSxbInAiLCJ0aHVtYiIsIjIyNXgyNTU%2BIl1d/ani.png](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTUvMDUvMTkvMjBfMTJfNTlfMzMwX2FuaS5wbmciXSxbInAiLCJ0aHVtYiIsIjIyNXgyNTU%2BIl1d/ani.png) Până acum, anchetele DNA s-au concentrat pe două cazuri în care Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a acuzat pe Bunea Stancu de incompatibilitate. În 2011, inspectorii ANI au descoperit că Stancu, în calitate de preşedinte al CJ Brăila, a semnat cu firma sa de construcţii Concivia SA cinci contracte, în valoare de 638.000 de euro. Baronul de Brăila a contestat raportul ANI, dar în dosarul 8.586/2/2011, contestația i-a fost respinsă și de Curtea de Apel București, și de Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe 7 august 2014, procurorii DNA au descins acasă la Bunea Stancu și la sediul CJ Brăila, în urma perchezițiilor fiind adunate probele pentru acordarea clientelară a unor contracte către Concivia și Tancrad. A doua zi au fost reținuți și arestați la domiciliu Gheorghe Bunea Stancu, dar şi vicepreședintele CJ Florin Mija, șeful compartimentului achiziții din cadrul CJ, Nicolae Moisoiu, alți opt funcționari CJ fiind cercetați în libertate. Sunt cercetați în libertate și directorul general al Concivia SA, Vasile Soare, și administratorul Tancrad SRL, Cătălin Stăncic. Procurorii DNA au început ancheta pornind de la cinci contracte din perioada 2009-2010, dintre care două acordate Tancrad SRL, și alte trei contracte, de 1.434.500 lei, acordate de Bunea Stancu chiar firmei sale, Concivia SA. Ulterior, în ancheta DNA s-a vorbit de zece contracte din perioada 2009-2010 și un prejudiciu de 2,7 milioane de lei. **Obsesia lui Bunea Stancu: „patron de fotbal, ca Becali”** Procurorii DNA Galați au început cercetarea penală a lui Bunea Stancu într-un nou dosar, iscat din pasiunea baronului pentru fotbal. Un apropiat al fostului preşedinte al CJ ne-a relatat că acestuia îi plăcea postura de „aristocrat al tranziției”, juca tenis de câmp și își dorea să fie „patron de fotbal, ca Becali”. A și ajuns să controleze FC Brăila, club din Liga a 2-a. În 2012, inspectorii ANI au descoperit că Bunea Stancu a sponsorizat cu 7,5 milioane de lei două cluburi sportive în spatele cărora erau firmele sale. Stancu a contestat raportul ANI, dar în dosarul 6.647/2/2012, a pierdut procesele și la Curtea de Apel București, și la Înalta Curte. La sfârșitul lunii aprilie, procurorii DNA Galați au început urmărirea penală și în acest dosar, în care Stancu e acuzat de obținere de foloase necuvenite, abuz în serviciu și conflict de interese, toate în formă continuată. Potrivit DNA, și în acest caz a funcționat „caracatița” baronului. Bunea Stancu deţine 62% din acţiunile Bursagrirom SA Brăila, firmă pe care a înfiinţat-o în 1995, obiectul de activitate al acesteia fiind “comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat”. Cunoștea domeniul, pentru că înainte de 1989 fusese gestionarul unui aprozar din Brăila. Bursagrirom este acționar majoritar la trei foste întreprinderi de stat, deţinând 53% din acţiunile firmei de construcții Concivia SA, 62% din acţiunile Portului Hercules SA Brăila şi pachetul majoritar la fosta reţea de restaurante Istru SA Brăila. Concivia SA este acționar majoritar la SC Fotbal Club Dunărea Brăila și membru fondator la Asociația Handbal Club „Dunărea” Brăila. În ordonanţa procurorilor de la DNA Galați se arată că în perioada 28 martie 2006 – 8 martie 2012, în calitate de președinte al CJ Brăila, Bunea Stancu a iniţiat hotărârile de consiliu şi a semnat contractele de asociere între CJ Brăila şi SC Clubul de Fotbal „Dunărea” Brăila SA, respectiv cu Asociaţia Sportivă Handbal Club „Dunărea” Brăila. Ulterior, pe baza contractelor de asociere, din fondurile CJ Brăila au fost virați banii către cele două cluburi. În conturile Fotbal Club a ajuns suma de 2.300.000 de lei, iar la Handbal Club 5.192.000 de lei. Odată ajunși banii în conturile cluburilor, o sumă de 247.122 lei a fost virată către Istru SA Brăila, pentru că sportivii lui Bunea erau obligați să ia masa la restaurantele lui Bunea Stancu. Profitul net al restaurantelor a fost estimat de DNA la 61.686 de lei. Bani de buzunar, din fondurile CJ, pentru fiul baronului, care este președintele CA la Istru SA. **Tupeu nemărginit de baron** [https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTUvMDUvMTkvMjBfMTdfMzFfMzI5X3NwaXRhbF9icmFpbGEuanBnIl0sWyJwIiwidGh1bWIiLCIyMjV4MjU1PiJdXQ/spital%20braila.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTUvMDUvMTkvMjBfMTdfMzFfMzI5X3NwaXRhbF9icmFpbGEuanBnIl0sWyJwIiwidGh1bWIiLCIyMjV4MjU1PiJdXQ/spital%20braila.jpg) Un capitol aparte este cel al contractelor pe care președintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, le-a atribuit firmei Concivia, aparţinând „omului de afaceri” Gheorghe Bunea Stancu. Unul dintre ele este cel pentru lucrările de reabilitare a Ambulatoriului Spitalului de Pneumoftizilogie. Baronul a răbdat doar o lună de la preluarea în administrarea CJ, de la Ministerul Sănătății, a trei spitale și până la primul tun dat banilor alocați unităţilor sanitare. Spitalul de Pneumoftiziologie a fost preluat în administrare pe baza Hotărârii CJ Brăila nr 80/06.07.2010. La mai puţin de o lună, preşedintele CJ Brăila semna cu Concivia SA contractul nr 138/04.08.2010, pentru „lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare spaţii medicale la Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila”. Valoarea nesemnificativă, de numai 63.284 lei fără TVA, marca doar începutul afacerilor pe banii spitalelor „descentralizate”. Printre contractele atribuite direct de Bunea firmei lui Bunea mai e contractul nr 192/15.12.2009, în valoare de 794.112 lei, pentru „întreţinerea curentă pe timp de iarnă a drumurilor judeţene în sezonul 2009-2010, Lot II”. Stancu i-a dat firmei sale şi lucrările de amenajare a palatului din care conducea CJ, respectiv contract nr 23/05.02.2010, în valoare de 565.000 de lei, fără TVA, pentru „execuţie închidere terasă cabinet etaj I Corp D Palatul Administrativ”. Cele trei contracte de 1,4 milioane lei atribuite de președintele CJ Brăila firmei sale, fără licitație, îi demonstrează tupeul fără margini. **Directorul economic al Concivia, șef al Comisiei de Buget a CJ ** Un alt eșantion de tupeu este faptul că Bunea Stancu l-a pus președinte al Comisiei de Buget-Finanțe a CJ pe directorul economic al Concivia, Ionel Avram, care este consilier județean PSD din 2004, de când este și Bunea Stancu președinte al CJ Brăila. Potrivit declarației sale de avere nr 7/31.03.2014, Avram este director executiv economic al Concivia SA, de la care a încasat un salariu anual de 45.722 lei. Ocupa aceeași funcție la Concivia și în 2004, numai că salariul era mai mic, de 30.791 lei. În toți acești ani, Bunea Stancu – președinte CJ și patron al Concivia, și Ionel Avram – președintele Comisiei de Buget –Finanțe a CJ și director economic al Concivia, au discutat de multe ori despre cum să împingă fondurile CJ în conturile firmei private. **Alt izvor de bani: obediența primarului Simionescu** [https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTMvMDcvMDQvMTFfNTZfMzZfOTU1X1ByaW1hcnVsX0JyX2lsZWlfQXVyZWxfU2ltaW9uZXNjdS5KUEciXSxbInAiLCJ0aHVtYiIsIjIyNXgyNTU%2BIl1d/Primarul%20Br%C4%83ilei%20Aurel%20Simionescu.JPG](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTMvMDcvMDQvMTFfNTZfMzZfOTU1X1ByaW1hcnVsX0JyX2lsZWlfQXVyZWxfU2ltaW9uZXNjdS5KUEciXSxbInAiLCJ0aHVtYiIsIjIyNXgyNTU%2BIl1d/Primarul%20Br%C4%83ilei%20Aurel%20Simionescu.JPG) Un capitol important din tunurile date banului public la Brăila este cel al contractelor de 33 milioane de lei încheiate cu Concivia SA de Primărie, condusă de Aurel Simionescu (PSD), subordonatul preşedintelui Județenei PSD Brăila Gheorghe Bunea Stancu. Un episod din vara anului 2014 dovedește obediența cu care Simionescu i se subordona lui Bunea. Atunci era previzibil că Stancu va pierde procesele cu ANI și, implicit, ar fi pierdut și mandatul de președinte al CJ. S-a pus la punct planul după „precedentul Mircea Diaconu” ca și Simionescu să demisioneze din funcția de primar, la alegerile anticipate care ar fi avut loc, urmând ca Bunea Stancu să fie candidat al PSD la Primărie, devenind astfel primarul Brăilei în locul lui Simionescu. În compensație, Simionescu urma să candideze la președinția CJ. Dacă era în stare de astfel de sacrificii pentru confortul politic al lui Bunea, e evident că pentru Simionescu nu era o problemă să atribuie contracte firmei baronului. **Contractele Primăriei Brăila cu Concivia – 34 milioane de lei ** [https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTUvMDUvMTkvMjBfMjJfMDRfMjk1X0J1bmVhX1N0YW5jdV8yLkpQRyJdLFsicCIsInRodW1iIiwiMjI1eDI1NT4iXV0/Bunea%20Stancu%202.JPG](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTUvMDUvMTkvMjBfMjJfMDRfMjk1X0J1bmVhX1N0YW5jdV8yLkpQRyJdLFsicCIsInRodW1iIiwiMjI1eDI1NT4iXV0/Bunea%20Stancu%202.JPG) Primăria lui Simionescu a încheiat cu Concivia lui Stancu contracte în valoare de peste 30 de milioane de lei. Este vorba de contractul nr 17/25.05.2010, în valoare de 2.700.012 lei fără TVA, pentru construirea a două blocuri ANL în Cartierul Lacu Dulce. După ce Primăria a preluat spitalele de la Ministerul Sănătății, a atribuit către Concivia contractul nr 7.116/02.09.2009, de 4.625.411 lei, pentru lucrări de reabilitare la Spitalul „Sf Pantelimon” și contractul nr 47/24.03.2010 pentru Reabilitarea Ambulatoriului la „Maternitatea” din Brăila”, contract în valoare de 535.361 lei, la care au mai fost adăugate alte trei contracte pentru lucrări suplimentare, valoarea totală a lucrărilor ajungând la 916.958 lei, aproape dublu. Primăria Brăila a mai atribuit Concivia, în asociere cu subcontractorul Confort 2000 SRL, contractul nr 42.452/03.12.2009, de 2.315.940 de lei, pentru reabilitarea a trei corpuri de clădire de la Centrul „Sf Maria”, iar pentru reabilitarea Școlii nr 18, asocierea Concivia SA cu subcontractorul Egeria SRL a primit contractul 43.484/12.10.2010, în valoare de 2.030.104 lei. În total, pentru reabilitări de școli și spitale, Primăria Brăila alocat Concivia SA contracte în valoare totală de 11.425.000 lei, fără TVA. La acestea se adaugă contractul pentru reabilitarea clădirii Teatrului „Maria Filoti”, în valoare de 15.663.310, fără TVA, pe care Primăria Brăila l-a atribuit firmei Concivia și subcontractorilor Pancronex SA Brăila şi LEN Co Electronic SRL Brăila. În total, valoarea contractelor încheiate de Primăria Brăila cu Concivia este de 27.188.300 lei, fără TVA. Cu TVA, valoarea acestor contracte ajunge la 33.713.500 lei. **„Cotizațiile” primarilor din județ: 22 milioane de lei** Nici primarii din judeţ nu au rămas indiferenţi faţă de interesele de afaceri ale Concivia. Odată obținute aceste finanțări prin pixul lui Bunea Stancu, o parte din contractele de lucrări edilitare erau atribuite Concivia SA. Unii dintre acești primari, cei pesediști, îi erau subordonați politic președintelui PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. Contractele încheiate de primăriile din județul Brăila cu Concivia SA în perioada 2009 – 2012 sunt în valoare de 17.626.657 lei, fără TVA. Cu TVA, valoarea contractelor cu primăriile din județ ajunge la 21.857.000 lei.. Firma lui Bunea Stancu a încheiat un contract de cinci milioane de lei cu Casa Judeţeană de Pensii şi Asigurări Sociale (CJPAS) Brăila. Este vorba de lucrările de consolidare şi restaurare a Palatului Asigurărilor Sociale, imobil de patrimoniu aflat în administrarea CJPAS Brăila. Directorul Sorin Enache, numit de PDL la conducerea CJPAS, nu a organizat o licitaţie, ci doar o depunere de oferte, din care cea câştigătoare urma să fie stabilită pe baza criteriului “oferta cea mai avantajoasă dpv economic”. A fost depusă o singură ofertă, cea a firmei controlate de Bunea Stancu, şi între CJPAS şi Concivia SA a fost semnat contractul nr 18.157/18.06.2012, în valoare de 5.875.436 lei fără TVA. Prin semnarea acestui contract, la o săptămână după alegerile locale din 2012, când Bunea Stancu a câștigat al treilea mandat de președinte al CJ, directorul CJPAS Brăila, Sorin Enache, şi-a câştigat protecţia preşedintelui PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, acesta fiind cel care îl poate menţine la conducerea instituţiei după ieșirea PDL de la guvernare. Lucru care s-a şi întâmplat în cei trei ani trecuți de atunci. **Afaceri și pe banii Agenției de Dezvoltare** Concivia lui Bunea Stancu a obținut contracte și de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADRSE), care are sediul la Brăila și a cărei directoare, Luminița Mihailov, era în subordonarea lui Stancu. Ca președinte al CJ Brăila, Bunea Stancu era membru al Consiliului de Dezvoltare Regională (CDR), sub autoritatea căruia funcționează ADRSE. CDR Sud-Est este condus de un președinte ales prin rotație dintre şefii celor șase consilii județene (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea). Așadar a fost condus și de Bunea Stancu. La un moment dat, el a declarat că ar vrea să o schimbe pe Mihailov, pentru că nu știa cum cheltuie aceasta cotizația anuală a CJ Brăila la ADRSE, de 200.000 de lei. Mihailov i-a demonstrat „practic” cum cheltuie banii și a atribuit către Concivia SA contractul 7917/16.07.2010, în valoare de 128.502 lei fără TVA pentru lucrări de renovare la birourile ADRSE. Procedura a fost “negociere fără anunţ de participare”, combinată cu o singură ofertă depusă. Cea a Concivia SA. După doi ani, ADRSE a mai atribuit Concivia SA și contractul nr 15.903/15.10.2012, în valoare de 857.924 de lei, pentru „lucrări de constructii pentru sediu ADRSE”. Cu TVA, ADRSE a atribuit firmei lui Bunea Stancu contracte în valoare de 1.223.000 lei. Cât cotizația CJ Brăila pe șase ani. **Contracte cu statul de 14,6 milioane de euro** În total, într-o perioadă de numai trei-patru ani, instituțiile aflate direct sau prin interpuși sub influența baronului Bunea Stancu i-au atribuit firmei Concivia contracte în valoare de 65.800.000 de lei, adică de 14,6 milioane de euro. Metodele de atribuire au fost diverse, de la „atribuire fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare” sau „oferta cea mai avantajoasă” la organizarea unei licitații la care se mai prezentau și firme „prietene”, cum ar fi Confort 2000 SRL Brăila, firma lui Corneliu Alexandru Pipera, bun prieten al lui Bunea Stancu. Firma cu pricina a mimat concurența la contractul de 15 milioane de lei obținut de Concivia pentru reabilitarea clădirii Teatrului „Maria Filoti”. Confort 2000 fusese subcontractorul Concivia SA la contractul de 2,3 milioane de lei pentru reabilitarea Centrului „Sf Maria”. După ce în 2011 Bunea Stancu a fost acuzat de incompatibilitate, se observă că din 2012 au fost atribuite către Concivia SA mai puține contracte, dar mai consistente, de la cinci la 15 milioane de lei. În prezent, cu Bunea aflat în Penitenciarul Galați, Concivia derulează în continuare contractele obținute clientelar. Baronul Bunea Stancu își construise un imperiu al tunurilor date banului public, un mecanism greu de oprit. În toamna trecută, el a tras sforile din arestul la domiciliu și la un moment dat reușise să-l impună ca președinte interimar la CJ Brăila exact pe Ionel Avram, directorul economic al Concivia SA. Dar, de frica DNA, pesediștii brăileni au renunțat la această variantă.