# Romania „Nașilor” -Corneliu Istrate – Galați

_Published: 2010-05-17_

În mod oficial, România este împărţită pe judeţe şi, tradiţional, pe

provincii istorice: Moldova, Ardealul, Banatul, Muntenia şi Dobrogea.

Dar după 1989, a apărut şi s-a dezvoltat şi o altfel de împărţire a

ţării: după numele unor indivizi care au acaparat regiuni întregi din

ţara prin afacerile lor oneroase. Afaceri care nu s-ar fi putut

dezvolta  dacă nu ar fi beneficiat de suportul “logistic” esenţial al

unor şefi ai administraţiilor locale, indiferent de culoarea politică pe

 care aceştia din urmă au avut-o. Fiecare regim politic de după 1989,

fiecare guvern, din ’90 încoace, a avut, fără excepţie,  “ploşniţele”

sale, în toate zonele ţării. După un timp, acestea şi-au cumpărat

onorabilitatea, inclusiv prin făţuite dar ridicole “topuri ale

bogaţilor” Continuând însă feudalizarea teritoriilor în care s-au înfipt

 în anii ’90. Din care nici măcar Justiţia nu reuşeşte să-i clintească.

Ziarul de Investigaţii începe un serial despre acești adevăraţi “Naşi”

regionali, poate mai puţin cunoscuţi dar extrem de puternici.

	**Regele afaltului din sudul Moldovei, abonat la banii publici**

	Începem serialul cu primul episod despre “regele asfaltului” din zona

de sud a Moldovei, gălăţeanul Corneliu Istrate, principalul acţionar şi

patronul grupului de firme Vega. Trebuie să amintim încă de la început

ca redacţia noastră i-a trimis o listă de întrebări referitoare la toate

 aspectele dubioase ale afacerilor sale, la care nu a binevoit să

răspundă. Sperăm că o va face înainte de apariţia următorului episod .

	Corneliu Istrate se afla pe locul 55 în Top 300, cu o avere de

aproximativ 175 de milioane de euro. În urmă cu 20 de ani, încă mai era

salariatul Trustului de Construcţii din Galaţi. În urmă cu 17 ani şi-a

făcut prima firmă şi între timp şi-a construit un imperiu prin lucrările

 executate pe bani publici. Prima firmă din grup este Vega 93 SRL

Galaţi, înfiinţată pe 09.02.1993, care are un capital de 18,8 milioane

RON. A urmat Climatec SRL Galaţi, înfiinţată pe 29.04.1997, cu un

capital de 1,5 milioane RON. Apoi, în 1998, a cumpărat Citadina 98 SA

Galaţi. Era de fapt fosta societate de Drumuri şi Spaţii Verzi a

Primăriei Galaţi, care fusese trecută în portofoliul FPS şi rebotezata

Citadina 98 SA. Cu doi ani înainte de privatizare, Consiliul Municipal

Galaţi făcuse investiţii la „Drumuri şi Spaţii Verzi”, dotând societatea

 cu o modernă staţie de mixturi asfaltice, pentru asfaltarea mai ieftină

 a străzilor Galaţiului. Istrate a cumpărat Citadina 98 cu tot cu staţie

 şi a asfaltat el străzile din oraş, dar pe bani grei. La mijloc a mai

fost şi o afacere imobiliară. „A cumpărat cu două miliarde o

întreprindere şi a vândut terenul pe care erau serele cu 17 milioane de

euro”, ne-a declarat una din surse, un om de afaceri „prăjit” de

Istrate. Apoi, imperiul lui Istrate s-a mărit cu VIVA Company SRL,

înfiinţată pe 11.04.2001, cu un capital de 7,5 milioane RON. Citadina 98

 şi Viva sunt administrate de fiul său, Ionuţ Istrate. La Vega 93,

Istrate deţine 62% din acţiuni. Controversatul om de afaceri Măricel

Pacuraru, deţine 15% din acţiuni, iar influentul avocat gălăţean

Alexandru Balan are 4% din acţiunile Vega 93. Alţi acţionari sunt Viorel

 Rascanu – 7,99%, Tincuta Sârbu – 7,99% şi Stefan Augustin-Remus –

2,99%. În 2008, Vega 93, care avea 1828 salariaţi a realizat un profit

brut de 36.084.745 lei. În acelaşi an, Viva Company (137 salariaţi) avut

 un profit de 3.622.760 lei. Rudele sărace ale holdingului au terminat

şi ele anul cu calificativul excelent, Climatec (135 salaraiati) cu

969.459 lei profit, iar Citadina 98 (49 salariaţi), cu un profit de

326.341 lei.
**Vega 93, perla coroanei imperiului Istrate**

	Care e secretul unor asemenea profituri ? Vega 93 şi-a câştigat

renumele de „firma cu abonament” la contractele cu statul, încredinţate

fără licitaţie. A fost numită astfel, în urmă cu trei ani, de însuşi

şeful Autorităţii de Control a Guvernului Tariceanu, Cristian David,

care descoperise că Vega 93 obţinuse prin încredinţare directă, de la

Direcţia Regională Constantă a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi

Drumuri Naţionale (CNADNR), trei contracte de refacere şi consolidare a

unor podete, diguri şi a sistemului rutier de pe unele drumuri

naţionale. Valoarea celor trei contracte era de 13,78 milioane euro.

“Majoritatea acestor contracte, pentru refacerea infrastructurii

afectate de inundaţii sau servicii de deszăpezire, au fost acordate

firmelor Euroconstruct şi Vega 93 Galaţi, care au beneficiat de astfel

de contracte însumând peste 20 milioane euro”, declara David. Cum se

observa, Istrate reuşise să ia contracte mai mari decât “regii

asfaltului” de la  Golden Blitz, Dan Besciu şi Sorin Vulpescu.
**Legenda primului milion**

	Prima afacere serioasă a lui Corneliu Istrate a apărut la puţin timp de

 la înfiinţarea Vega 93. Tot în 1993 a fost înfiinţată şi Zona Liberă

Galaţi. Era un teren pe malul Dunării, cu cota joasă, inundabil. Cu

sprijinul decisiv al prefectului Nicolae Beuran, Corneliu Istrate a

primit contractul de ridicare a nivelului terenului cu 1-2 m pe întreaga

 suprafaţă de 137 ha. Acea lucrare a fost mana cerească. Ce poate fi mai

 simplu decât să cari pământ. Bineînţeles că o astfel de lucrare putea

fi făcută şi de unele din firmele de construcţii ale statului, care din

lipsă de contracte se îndreptau spre faliment, dar şi falimentarea

acestora era un schepsis, pentru că deveneau mai ieftine la privatizare.

 Nimeni nu ştie care a fost factura totală pentru înălţarea celor 137

ha, pentru că lucrările au durat mult. În 1997, Corpul de Control al

Ministerului Lucrărilor Publice şi Administrării Teritoriului a

descoperit mai multe nereguli şi afacerea de la Zona Liberă părea să

capete conotaţii penale, dar graţie intervenţiei pe lângă ministrul

Noica a deputatei PNŢCD de Galaţi Elena Iacob, fosta colega a lui

Istrate la Trustul de Construcţii, povestea cu raportul de control a

fost muşamalizata.
**Hotelul „Vega”**

	Două dintre afacerile imobiliare ale Vega 93 au avut la baza preluarea

afacerilor imobiliare ale fostelor societăţi de stat. Se spune că

Istrate a reuşit să îi păcălească pe investitorii strategici din

industria gălăţeana, adică anglo-indienii lui Laksmi Mittal, care a

cumpărat Sidexul şi pe olandezii de la “Damen Shipyards Group”, care au

cumpărat Şantierul Naval Galaţi. Bineînţeles că a reuşit asta cu

sprijinul românilor aflaţi în funcţii cheie. Şantierul Naval (SN) Galaţi

 avea începuta construcţia unui hotel cu 12 nivele pe Faleza Dunării, în

 centrul oraşului. Mai precis, la “Valurile Dunării”. La momentul

privatizării şantierului, în 1999, structura era ridicată până la

ultimil etaj, lucrările fiind efectuate de Vega 93 a lui Istrate.

Iniţial, pe când SN Galaţi era de stat, directorul şantierului, Ion

Mocanu şi Istrate-Vega estimaseră că ridicarea hotelului va costa 1,5

milioane dolari. Imediat după privatizarea “Şantierului”, olandezii de

la “Damen Shiyard” au aflat că îi va costa 2 milioane de dolari iar la

final, factura prezentată de Istrate olandezilor a fost de 4 milioane de

 dolari. În aceste condiţii, olandezii s-au retras din afacere, l-au

lăsat pe Istrate cu hotelul, iar pe directorul Ion Mocanu l-au pus pe

liber. După unele surse, Mocanu s-a ales cu un procent din acţiunile

hotelului. Hotelul “Vega” a fost inaugurat în primăvara lui 2004. La

inaugurare, ministrul Turismului Dan Matei Agaton declara că este un

hotel de 4 stele, dar Istrate i-a răspuns că îl prefera cu 3, ca să

poată caza şi delegaţiile de la Bucureşti, care nu pot deconta la 4

stele. Adică, tot cu gândul la banul public. Hotelul cu 69 de

apartamente, din care 5 matrimoniale, este administrat de fiica sa. Pe

lângă hotel a fost anexat şi vaporaşul “Vega”, cu care clienţii

hotelului pot face plimbări pe Dunăre. Ar fi de prisos să mai spunem că

toţi bugetarii care merg în delegaţie la Galaţi se cazează la Vega.

**Non combatul primarului, în avantajul Vega**

	În 1997, directorul general al Sidex, Dumitru Nicolae, devenit din anul

 2000 primar al Galaţiului, a demarat construirea în Galaţi a şapte

blocuri pentru salariaţii combinatului. Construcţiile au început, dar

din lipsa fondurilor nu au fost finalizate. Unele erau ridicate până la

etajul 9, altele doar în stadiul de fundaţie. În 2001, când au cumpărat

Sidexul, AVAS-ul le-a dat indienilor de la Mittal Steel şi blocurile.

Blocurile U3, U4 şi U5, situate pe Faleza Dunării, cu un total de 324 de

 apartamente, erau doar în stadiul de fundaţie. Acestea erau însa cele

mai valoroase, datorită situării lor malul Dunării, priveliştea ridicând

 cu mult preţul unui apartament aici. Blocurile P6, PS1A şi PS1B,

situate la inelul de rocada, cu un total de 232 apartamente erau

ridicate deja, la “Inelul de Rocada”, o zonă foarte bună. La astea se

adauga Blocul “Mioriţa”, cu 20 de apartamente duplex, situat pe strada

Domnească, în centrul oraşului. Lui Lakshmi Mittal nu i-a sugerat nimeni

 că ar putea să încaseze din terminarea blocurilor şi vânzarea

apartamentelor mai mult decât cele 70 de milioane date pe Sidex, aşa că

noua administraţie indiană a combinatului a lăsat construcţiile în

părăsire. După câţiva ani de nepăsare, în 2005, Consiliul Municipal a

pus în aplicare legea şi a hotărât rechiziţionarea tuturor

construcţiilor neterminate şi abandonate din oraş, inclusiv blocurile

Sidexului. Fundaţiile blocurilor U3, U4 şi U5, de pe Faleza Dunării au

şi intrat în patrimoniul CLM Galaţi prin hotărâre de consiliu, votata în

 unanimitate. Dar primarul Dumitru Nicolae nu a făcut mai nimic pentru

că  hotărârea CLM Galaţi să fie pusă în aplicare şi din punct de vedere

cadastral. Directorul indian al combinatului, Narendra Chaudary, a căzut

 în plasa ce i-a fost întinsa cu complicitatea primarului Galaţiului şi a

 vândut toate cele 7 blocuri lui Vega 93. Preţul a fost de un milion şi

ceva de euro. Între timp, Vega a terminat toate cele 535 de apartamente.

 Cele din Blocul “Mioriţa” au fost unele vândute, altele închiriate de

Vega 93 la tarife „de centru“. Spre exemplu, acolo s-a mutat Direcţia

pentru Cultura, iar parterul a devenit showroom-ul unui dealer auto.

Blocurile „P“ au devenit sediul birourlor firmelor din “Imperiul lui

Istrate”, Vega 93, Viva Company şi Climatec. Spaţiile de la parter au

fost închiriate RDS-ului, unei televiziuni şi unui dealer auto.

Blocurile „U“ de pe Faleza Dunării au devenit noua zona de top a

Galaţiului. Atracţia pentru briza Dunării şi priveliştea cu Munţii

Dobrogei au vândut apartamentele de 2 camere la 100.000 euro. Cele cu 3

camere s-au vândut şi la 150.000. Un apartament cu trei camere, de 105

mp, a ajuns acum, la o revânzare la ananghie, pe vremuri de criză, la

120.000 euro. Din afacerea cu blocurile Sidexului, Vega 93 a câştigat

câteva zeci de milioane de euro. Cel puţin 50.