Murfatlar a matrafoxat Fiscul şi creditorii

Parteneri de afaceri ţepuiţi, angajaţi lăsaţi cu ochii în soare, aproape 1. 000 de procese cu statul român şi cu furnizorii. În pragul aniversării a 110 ani de existenţă, de podgoria Murfatlar s-a ales praful. Afacerea cu vinuri a fraţilor Dobronăuţeanu a intrat însolvenţă, dar nu oricum. Bunurile fermelor Murfatlar au fost transferate unei SRL din Buzău, pentru a nu mai putea fi executate de Fiscul constănţean, iar compania mamă s-a cerut singură în faliment.

Anul viitor se împlinesc 110 ani de la înfiinţarea oficială a Podgoriei Murfatlar. Din păcate pentru domeniul viticol constănţean, aniversarea seamănă mai degrabă a comemorare, marcând dispariţia uneia dintre cele mai apreciate podgorii din sud-estul Europei.
Cele două firme de bază sub care patronii podgoriei derulau afacerile, Murfatlar România SA şi Fermele Murfatlar SA, au dispărut şi au lăsat în urmă un munte de datorii. Potrivit raportărilor financiare pe anul trecut, cele două societăţi au acumulat datorii de 537,6 milioane de lei (peste 120 milioane de euro) la sfârşitul lui 2012.
Cele mai mari restanţe le-a avut Murfatlar România. La o cifră de afaceri de 133,8 milioane de lei, datoriile s-au ridicat la de 412,2 milioane de lei (aproape 100 milioane de euro), gradul de îndatorare de îndatorare a ajuns la 80%, profitul fiind de numai 377.572 de lei. Nici compania Fermele Murfatlar SA nu a dus- o mai bine, cu o cifră de afaceri de 37,3 milioane de lei, datorii de 122,4 milioane de lei, grad de îndatorare de 94% şi o pierdere netă de aproape 13 milioane de lei.
Interesant este faptul că, deşi a terminat pe profit, spre deosebire de Fermele Murfatlar, societatea Murfatlar România a fost prima dintre cele două firme care a intrat în insolvenţă. În martie anul trecut Tribunalul Constanţa a probat cererea de intrare în procedura insolvenţei depusă de către Murfatlar România, societate care funcţionează la acelaşi sediu din localitatea Murfatlar unde este înregistrată SC Fermele Murfatlar. „Gradul lent de recuperare a banilor din piaţă, caracteristică generală a mediului de afaceri în această perioadă, are ca principal efect lipsa de lichidităţi, făcând dificilă achitarea datoriilor exigibile”, a motivat atunci acţionariatul firmei.
Anul acesta a venit rândul celei de-a doua companii să dispară din peisaj, dar în alt mod. Potrivit Tribunalului Buzău, pe 20 august 2013 a fost admisă cererea de fuziune prin arbsorbţie a firmelor Fermele Murfatlar SA şi Euroavipo Grup SA (firmă la care vor face referire mai târziu), cerere formulată de SC Compania de supraveghere IG SRL. Astfel, din baza de date cu bunuri sechestrate a Administraţiei Judeţene de Finanţe Publice Constanţa au dispărut peste 300 de bunuri sechestrate în ultimii ani de Fiscul constănţean de la fermele podgoriei Murfatlar pentru neplata datoriilor la buget.

Poşta Câlnău, cuibuşor de nebunii
La fel de interesat este şi faptul că două din cele trei firme implicate în fuziune au sediul în acelaşi loc, respectiv comuna Poşta Câlnău din judeţul Buzău.
Euroavio şi societatea cu răspundere limitată beneficiară a fuziunii sunt înmatriculate la Poşta Câlnău. Euroavipo deţinea, până la intrarea în insolvenţă, 41,93% din acţiunile companiei Murfatlar România SA. Această din urmă companie îi mai are ca acţionari pe Euro Trade Invest (39,01%) şi Vitivinicola Basarabi (19,04%). La Euroavipo, principalii asociaţi sunt Emanuel Corneliu Dobronăuţeanu (31,89%) şi Maria Ivănescu (33,52%), prezenţi, ca acţionari, şi la Euro Trade Invest, alături Ion Şerban Dobronăuţeanu (17,25%) şi Cătălin Bucura (15,33%).
Compania de supraveghere IG SRL este o firmă înfiinţată în 2008, iar de atunci şi până la ultima raportare financiară aferentă, 2012, nu a avut nici un salariat. Iată că în spatele unei afaceri extrem de serioase, pentru că Murtfatlar a fost de- a lungul timpului furnizor de vinuri ai Casei Regale şi numai anul trecut podgoria a câştigat nouă medalii de aur, patru de argint şi patru de bronz la competiţiile internaţionale de vinuri, se ascunde o încrengătură de firme cu aceiaşi acţionari.

Faliment cu premii

Fermele Murfatlar au fost timp de patru ani cap de afiş pe lista bunurilor sechestrate de Fisc. Peste 300 de bunuri puse sub sechestru, printre care autoturisme, camioane, autobuze, utilaje, clădiri administrative, ferme viticole, terenuri şi cam tot ce mai poate deţine o societate din domeniul viticulturii şi fabricării vinului.
Această situaţie a făcut din SC Fermele Murfatlar SA, până la momentul fuziunii din acest an, una din principalele „oi negre“ a Administraţiei Finanţelor Publice Contribuabili Mijlocii, care a început în 2009 operaţiunile de sechestru în masă al proprietăţilor companiei. Cu toate acestea, anul trecut societatea constănţeană din topul rău-platnicelor a primit distincţii cu carul din partea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România. Compania Fermele Murfatlar SA s-a clasat pe locul patru în clasamentul regional Sud-Est la indicele „Performanţă Globală în Afaceri“ (domeniul 121– cultivarea strugurilor) şi locul zece la nivel naţional, la aceeaşi categorie, dintr-un total de 2.579 de concurenţi.
De asemenea, aceeaşi societate s-a clasat pe locul trei în Top 2011 la categoria „Productivitate“, pe regiune, şi pe poziţia a cincea la nivel naţional. În ceea ce priveşte cifra de afaceri, compania Fermele Murfatlar SA s-a clasat pe poziţia a şasea la nivel naţional. Nici falimentara Murfatlar România SA nu s-a lăsat mai prejos. Societatea a primit recent, din partea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci medalia de bronz la Trofeul Creativităţii Constanţa 2013. Ori organizatorii acestor competiţii au orbul găinilor, ori se încearcă, în al doisprezecelea ceas, o „albire” a imaginii acestor firme, destul de şifonată în mediul de afaceri.

Zilieri neplătiţi, 927 de procese

Problemele financiare ale firmelor Murfatlar s-au răsfrânt în mod dramatic şi asupra salariaţilor. În vara acestui an, zeci culegătorii de struguri au protestat faţă de neplata salariilor şi orarul de muncă prelungit.
Cu aceeaşi situaţie s-au confruntat lucrătorii podgoriei şi în urmă cu un an, salariile fiind plătite cu întârziere şi numai după ce oamenii au făcut scandal. De asemnea, cele două companii au lăsat în urmă sute de dosare în instanţă. Potrivit portalului instanţelor constănţene, firmele-surori Murfatlar au nu mai puţin de 927 de procese. „Campioana” instanţelor de pe litoral este Murfatlar România, cu 460 de procese la Judecătoria Constanţa, 265 de cauze la Tribunalul Constanţa şi alte 32 la Curtea de Apel Constanţa, în timp ce societatea Fermele Murfatlar este parte în 122 de procese la Judecătorie, 37 de cauze la Tribunal şi alte 11 la Curtea de Apel. Multe dintre aceste procese au fost deschise de persoane fizice şi juridice, care au de recuperat contravaloarea a sute de bilete la ordin pe care cele două companii nu le-au mai onorat niciodată.