# Saorma periculoasa pentru siguranta nationala

_Published: 2010-05-16_

Una dintre cele mai celebre saormarii, cea din zona Dristor, este

printre multele afaceri din România ale unui cetatean turc, Mustafa

Pakcan, pe care  Serviciul Roman  de Informatii îl considera „un pericol

 la adresa sigurantei nationale”.

Pakcan, seful unui puternic

clan, cu o structura „extrem de disciplinata”, a reusit sa obtina

stabilirea domiciliului în România, datorita deciziei judecatoarei

Gabriela Bogasiu, un magistrat extrem de controversat de la Înalta Curte

 de Casatie si Justitie. Astfel, în ciuda faptului ca Pakcan este

considerat un pericol pentru siguranta României, el s-a stabilit aici,

împreuna cu numerosul sau clan, si îsi extinde afacerile tot mai mult,

chiar sub obladuirea unor sefi din Politia Romana.

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIxMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zNV8wM180NDJfU2Fvcm1hX0RyaXN0b3JfMS5qcGcGOgZFVA/Saorma_Dristor_1.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIxMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zNV8wM180NDJfU2Fvcm1hX0RyaXN0b3JfMS5qcGcGOgZFVA/Saorma_Dristor_1.jpg)
[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIxMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zNV8wM182MDRfU2Fvcm1hX0RyaXN0b3JfMi5qcGcGOgZFVA/Saorma_Dristor_2.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIxMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zNV8wM182MDRfU2Fvcm1hX0RyaXN0b3JfMi5qcGcGOgZFVA/Saorma_Dristor_2.jpg)
Ba, mai mult, unul dintre fii sai a cerut si, bineînteles, a si obtinut, în ianuarie 2009,  cetatenia romana.

Pe

 25 mai 2005, Mustafa Pakcan, cetatean turc, nascut pe 25 septembrie

1954, în localitatea Mut, din Turcia, solicita Serviciului pentru

Straini al municipiului Bucuresti, din cadrul Autoritatii pentru

Straini, structura a Ministerului Administratiei si Internelor,

aprobarea stabilirii domiciliului în România. Dupa studierea

documentatiei si efectuarea verificarilor de rigoare, pe 21 noiembrie

2005, Autoritatea decide respingerea cererii lui Pakcan. Concret,

respingerea stabilirii domiciliului turcului în România a avut la baza

informatiile primite de la SRI. „În baza informatiilor transmise de

Serviciul Roman de Informatii, precum si a rapoartelor întocmite de

Comisia constituita la nivelul Autoritatii pentru Straini, lucrari ce au

 caracter secret, directorul general al Autoritatii pentru Straini a

hotarât respingerea cererii de stabilire a domiciliului în România

formulata de Pakcan Mustafa, fapt comunicat acestuia prin adresa nr.

40907/BF/SIV din 23.11.2005. Masura a fost întemeiata pe prevederile

art. 70 alin. 1 litera f) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului

nr.194/2002 privind regimul strainilor în România, modificata si

completata prin Legea  nr. 482/2004. În speta, cetateanul strain se

gaseste, conform organelor cu competente în domeniu, în situatia de a

prezenta pericol pentru siguranta nationala”, se arata în documentele

Autoritatii. Cele doua documente care au stat la baza deciziei

Autoritatii sunt adresa SRI nr. 036177 din 19 iulie 2005 si, bazat pe

aceasta, Raportul propriu nr. 036289/TC/21 noiembrie 2005.

Curtea de Apel Bucuresti tine la siguranta nationala

Mustafa

 Pakcan nu se lasa si contesta decizia Autoritatii pentru Straini la

Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a Contencios  Administrativ si

Fiscal. Însa prin sentinta civila nr. 657 din 20 martie 2006,

magistratii CAB resping contestatia turcului si mentin decizia

Autoritatii pentru Straini de respingere a cererii de stabilire a

domiciliului în România. Astfel, judecatorii CAB au apreciat ca, având

în vedere ca Pakcan nu a îndeplinit una dintre conditiile cumulative ale

 OUG 194/2002, impuse de lege cetatenilor straini pentru a-si stabili

domiciliul în tara noastra, si anume de a „nu prezenta pericol pentru

ordinea publica si siguranta nationala.” Trebuie

 sa mentionam aici ca în tot acest timp seful clanului Pakcan si-a vazut

 nestigherit de numeroasele afaceri din România: restaurante, cresterea

pasarilor, case de schimb valutar, turism etc.

Judecatoarea Bogasiu îl ajuta pe Pakcan si sfideaza SRI

Bine

 sfatuit de personaje din anturajul Justitiei romane, „periculosul turc”

 face recurs împotriva sentintei magistratilor CAB la Sectia de

Contencios Administrativ si Fiscal a Înaltei Curti de Casatie si

Justitie. Si, cum spuneam, nu greseste. Actiunea sa este judecata de

completul format din Aneta Floarea, magistrat asistent, judecatoarele

Carmen Frumuselu, Simona Marcu si, mai ales, Gabriela Bogasiu, care este

 si presedintele completului. Astfel, prin decizia nr. 1742 din 23

martie 2007, cele patru judecatoare, în frunte cu Bogasiu calca în

picioare legislatia romana în domeniul sigurantei nationale, anuleaza

decizia Autoritatii Pentru Straini si obliga institutia „sa-i aprobe 

reclamantului stabilirea domiciliului în România.”  Practic, cele patru

magistrate, carora se pare ca le place mult saorma, chiar periculos de

mult, nu au facut altceva decât sa-si însuseasca solicitarea si

argumentele turcului. Concret, iata cum îsi argumenteaza Bogasiu si

ciracele decizia data în favoarea lui Pakcan: „S-a retinut astfel ca

persoana sa prezinta pericol pentru ordinea publica si siguranta

nationala, considerându-se drept o imposibilitate legala prezentarea

adresei SRI nr. 036177 din 19 iulie 2005 si a Raportului Autoritatii

pentru Straini nr. 036289/TC/21 noiembrie 2005; aprecierea instantei de

fond este eronata, deoarece primul act mentionat are o valoare

consultativa (reprezinta un punct de vedere), iar cel de-al doilea act,

fiind emis de Autoritatea pentru Straini, nu poate intra sub incidenta

Legii nr. 51 1991 privind siguranta nationala.” Asadar, judecatoarea

Gabriela Bogasiu considera ca un document extrem de important al

Serviciului Roman de Informatii, numai pentru ca reprezinta un punct de

vedere, nu merita sa fie luat în seama, chiar daca informatiile din el

sunt, probabil, importante pentru siguranta  statului! Ce-i pasa

magistratei Bogasiu ca individul respectiv ar putea fi, eventual, un

membru important al unei organizatii teroriste turce, care ar spala si,

totodata, ar produce bani în România pentru alimentarea acesteia, sau ca

 ar putea fi un punct important de tranzitare a drogurilor catre

Occident?! Doar ipoteze, desigur…

Seful Sectiei 12 Politie da onoarea pe kebab

Pentru

 a-si sustine cauza în fata instantelor si pentru a contracara verdictul

 clar dat de SRI, Mustafa Pakcan a apelat la multe mijloace

extrajudiciare, cum ar fi diversele recomandari ale unor indivizi sau

institutii, de la presedintele asociatiei de proprietari a blocului 14

B, scara 2, bdul Camil Ressu nr. 1, unde locuieste o parte din membrii

clanului Pakcan, pâna la reprezentantul Fundatiei de Servicii Islamice

din România. Dar cea mai scandaloasa recomandare favorabila lui Pakcan

apartine unui sef din Politia Romana. Este revoltatoare prin faptul ca

emana de la Sectia 12 Politie, din sectorul 3, ca este semnata de seful

acesteia, comisar sef Constantin Ionescu, dar si prin continutul

propriu-zis. Iata ce matasos este comisarul sef Ionescu cu turcul

periculos, prin emiterea adresei nr. 1585864 din 22 martie 2007:

„Domnului Pakcan Mustafa, bdul Camil Ressu nr. 1 (…) Prin prezenta se

adevereste ca dl. Pakcan Mustafa, cetatean turc, cu resedinta în

Bucuresti (…), identificat cu permis de sedere  seria ROU nr. 0071394

(…), locuieste si lucreaza în raza de competenta a Sectiei 12 Politie,

 înca din anul 1999. Mentionam ca în tot acest timp, dl Pakcan Mustafa

nu a cauzat nici un conflict de nici un fel, nu a fost observata sau

sesizata nici o încalcare a legii de catre acesta, si nici nu a fost

niciodata înregistrata vreo plângere, la organele de politie pentru vreo

 fapta savârsita de acesta. Mentionam ca, în masura în care îl cunoastem

 pe dl. Pakcan Mustafa, în exercitarea atributiilor politiei, acesta

este o persoana fara antecedente penale, fara incidente si fara

încalcari de nici un fel ale legii, acesta fiind o persoana respectabila

 în comunitate. ”

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIxMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zNV8wM183NjRfU2Fvcm1hX2RyaXN0b3JfMy5qcGcGOgZFVA/Saorma_dristor_3.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIxMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zNV8wM183NjRfU2Fvcm1hX2RyaXN0b3JfMy5qcGcGOgZFVA/Saorma_dristor_3.jpg)
[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIxMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zNV8wM185MTlfU2Fvcm1hX0RyaXN0b3JfNC5qcGcGOgZFVA/Saorma_Dristor_4.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIxMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zNV8wM185MTlfU2Fvcm1hX0RyaXN0b3JfNC5qcGcGOgZFVA/Saorma_Dristor_4.jpg)
În atentia ministrului Vasile Blaga

Dincolo

 de gretosenia pe care o provoaca un asemenea text semnat de un ofiter

al Politiei Romane, sefii din MAI ar trebui sa-l întrebe pe seful

Sectiei 12 Politie, daca toata sectia 12 beneficiaza de saorme moca sau

doar el si ceilalti din conducere, pentru conceperea si semnarea unui

asemenea text, care transforma o institutie a MAI într-un saivan de oi

la dispozitia patronului saormeriei Dristor?! Spunem aceasta deoarece

comisarul sef Constantin Ionescu putea sa elibereze o recomandare numai

la solicitarea unei institutii a statului si nu a unui cetatean,

indiferent cine ar fi el, iar continutul se rezuma, în limbaj strict

functionaresc, la „nu figureaza în evidentele noastre…”, „nu sunt date

 ca ar fi…” etc. La cât de catifelat e textul sefului Sectiei 12 la

adresa lui Pakcan, rezulta ca acesta este un adevarat sfânt! Si înca

ceva: din 1999, de când Pakcan a dat drumul la saormeria sa, situata la

intersectia bulevardelor Mihai Bravu, Camil Ressu si a Caii Dudesti,

nici un echipaj de politie, nici de la Rutiera si nici de la ordine

publica, nu mai stationeaza în aglomerata intersectie, pentru a nu

deranja vadul lui Pakcan, la care adasta mai ales seara si noaptea, zeci

 de interlopi care-si parcheaza masinile pe trotuare si în aglomerata

intersectie pentru a se înfrupta din  saormele lui Pakcan!

Sotul judecatoarei Bogasiu, omul arabilor

Pentru

 atitudinea judecatoarei Bogasiu, extrem de favorabila turcului

considerat periculos de catre SRI, ar putea exista o explicatie, foarte

bine documentata, de altfel, de catre serviciile secrete romanesti.

Astfel, într-unul dintre documentele acestor servicii, care analizeaza

o  afacere de spalare de bani în care sunt implicati mai multi oameni de

 afaceri romani si arabi, se scrie, negru pe alb: „Mentionam ca

cetatenii arabi sunt consiliati de catre avocatul Bogasiu Mihai, nascut

la 18.08.1967 în Bucuresti (…)”. Bogasiu Mihai este nimeni altul decât

 sotul judecatoarei Gabriela Bogasiu, cea care i-a dat drept de sedere,

prin decizia ei, turcului Mustafa Pakcan, considerat periculos pentru

siguranta nationala de catre SRI. Documentul din care am citat scurtul

fragment de mai sus a fost emis de o unitate militara din cadrul

Serviciului Roman de Informatii, pe data de 17 ianuarie 2005. Asadar,

pentru „cunoscatori”, solutia judecatoarei Bogasiu nu este neaparat

surprinzatoare!

Afacerile clanului Pakcan

Mustafa

 Pakcan, alaturi de cei doi fii ai sai, Ahmet Ugur si Kazim Fatih, dar

si de alte rude sau subordonati pe care îi aduce, periodic, din Turcia,

are mai multe firme. Gullu Baba SRL, Dinamic Exchange SRL, Ferma Manasia

 SRL, Avicola Manasia SRL, Dristor Kebab SRL, Nasip Exchange SRL, Palmet

 Foods SRL si Kebap Shop SRL. Toate sediile firmelor sale si ale

restaurantelor sau caselor de schimb valutar, ca si domiciliile clanului

 sau sunt pazite foarte strict de indivizi care par a fi foarte bine

pregatiti din punct de vedere militar si carora nu le scapa nici o

miscare din zona de actiune a clanului. Se pare ca afacerile cu

saormariile îi merg bine lui Mustafa Pakcan, clanul sau deschizând  mai

multe unitati de desfacere în tot Bucurestiul si nu numai. De la case de

 schimb valutar, turism, alimentatie publica, restaurante, pâna la

cresterea pasarilor si imobiliare, nederanjat de majoritatea

autoritatilor statului, de la sefii din Primaria sectorului 3 pâna la

granguri din Politia Romana, Mustafa Pakcan este tipul perfect al

individului care doreste, si face orice pentru a reusi, sa stea cât mai

în umbra, fara a deranja pe nimeni, chiar daca este nevoit sa produca

bani. Din ce în ce mai multi.
