Într-o postare publicată pe Facebook, Piedone atrage atenția asupra muncii și investițiilor pe care le presupune menținerea unei ferme și susține că protejarea producției autohtone trebuie să depășească nivelul declarațiilor politice.
„Creșterea animalelor înseamnă muncă în fiecare zi, responsabilitate, sacrificii și investiții continue. În spatele fiecărui produs românesc se află oameni care muncesc de dimineața până seara și care duc mai departe o activitate esențială pentru satele noastre și pentru agricultura românească”, afirmă Cristian Popescu Piedone.
Mesajul vine într-un moment în care sprijinul pentru crescătorii de animale nu mai este exclusiv o temă socială sau electorală. Este o problemă care ține de producția internă de hrană, de balanța comercială, de supraviețuirea economică a mediului rural și, în ultimă instanță, de capacitatea României de a-și acoperi o parte cât mai mare din necesarul alimentar din producția proprie.
Zootehnia românească a crescut în 2025, dar problemele structurale rămân
Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică arată că, în 2025, efectivele principalelor categorii de animale și păsări au crescut comparativ cu anul precedent.
La 1 decembrie 2025, numărul total de bovine era cu 0,2% mai mare decât în 2024, efectivele de porcine crescuseră cu 0,8%, iar numărul de ovine și caprine cu 3%. Efectivele de păsări au avansat cu 0,4%.
România continuă să aibă o poziție importantă la nivel european în sectorul ovin și caprin. Cu aproximativ 12,23 milioane de oi și capre în 2025, țara s-a situat pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Spania.
Privite însă pe termen lung, cifrele sunt mult mai puțin confortabile.
Potrivit INS, efectivele de bovine existente în România în 2025 reprezentau numai 61,8% din nivelul anului 2006. În cazul porcinelor, situația este și mai severă: efectivele au ajuns la numai 48,2% din nivelul înregistrat în 2006.
Cu alte cuvinte, creșterea din ultimul an este importantă, dar nu poate fi confundată cu recuperarea pierderilor acumulate de sectorul zootehnic în ultimele două decenii.
România produce mai mult, dar continuă să cumpere din exterior
Există și semnale pozitive în producție. Datele INS pentru 2025 indică o creștere a cantității de animale și păsări destinate sacrificării. Producția de carne de bovine a ajuns la aproximativ 171.000 de tone, cea de porc la 435.000 de tone, iar producția de carne de pasăre a depășit 830.000 de tone.
Problema este că producția internă nu elimină dependența de importuri.
Un exemplu relevant este sectorul laptelui. În 2025, România a importat aproximativ 183.900 de tone de lapte brut, cu 13,2% mai mult decât în anul precedent. Creșterea importurilor s-a produs chiar dacă și cantitatea de lapte colectată de procesatori din producția internă a avansat.
Problema este și mai vizibilă în cazul cărnii de porc. Datele INS referitoare la comerțul agroalimentar din 2024 arătau un deficit comercial de peste un miliard de euro numai la carnea de porc.
La nivelul întregului sector agroalimentar, deficitul comercial extern ajunsese în 2024 la aproximativ 4,9 miliarde de euro.
Este unul dintre paradoxurile agriculturii românești: România dispune de teren agricol, tradiție zootehnică și un număr important de exploatații, dar o parte consistentă din valoarea adăugată și din consumul alimentar continuă să fie acoperită prin importuri.
Piedone: fermierii au nevoie de predictibilitate și acces la finanțare
În acest context, Cristian Popescu Piedone susține că fermele au nevoie nu doar de intervenții punctuale, ci de condiții economice care să le permită să investească și să își planifice activitatea.
„Crescătorii de animale au nevoie de sprijin real, de măsuri corecte și predictibile, de acces la finanțare și de condiții prin care munca lor să fie răsplătită pe măsură”, afirmă Piedone.
Problema predictibilității este esențială într-un sector în care ciclurile de producție sunt lungi, iar fermierii suportă permanent cheltuieli cu furajele, energia, combustibilul, personalul, serviciile veterinare și investițiile necesare pentru respectarea normelor sanitare și de bunăstare animală.
Presiunea costurilor a determinat autoritățile să adopte în această vară noi scheme de ajutor.
Noi scheme de ajutor pentru crescătorii de bovine și porcine
În august 2026 au fost promulgate două acte normative destinate unor sectoare importante ale zootehniei.
Legea nr. 176/2026 instituie o schemă de ajutor de stat pentru crescătorii de bovine și bubaline, destinată compensării parțiale a pierderilor provocate de majorarea costurilor cu îngrășămintele și combustibilii. Ajutorul prevăzut este de 68 de euro pentru fiecare bovină sau bubalină eligibilă, în limita unui plafon de 50.000 de euro pentru beneficiar. Valoarea maximă a schemei este de 54,4 milioane de euro.
Pentru sectorul porcin, Legea nr. 175/2026 prevede un sprijin de 11,9 euro pentru fiecare loc de cazare destinat porcului gras și de 13,7 euro pentru locurile destinate animalelor de reproducție. Și în acest caz, plafonul maxim este de 50.000 de euro pentru beneficiar, iar valoarea totală a schemei este de aproximativ 11,54 milioane de euro.
Aceste intervenții pot diminua o parte dintre pierderile fermelor, însă datele privind evoluția efectivelor și a comerțului agroalimentar arată că problema zootehniei românești este una mai profundă.
Sprijinul punctual poate menține o fermă în activitate într-un an dificil. Reconstrucția unui sector presupune însă finanțare predictibilă, reproducție, procesare, acces la piață și capacitatea fermierului de a obține un preț care să îi acopere costurile și să îi permită investiții.
„Dacă vrem produse românești pe mesele noastre, trebuie să fim alături de cei care le produc”
Piedone leagă sprijinirea fermelor de menținerea economiei rurale și de capacitatea României de a produce hrană.
„Dacă vrem produse românești pe mesele noastre, sate vii și o agricultură puternică, trebuie să fim alături de cei care cresc animale și produc hrană aici, în România”, afirmă acesta.
Dincolo de mesajul politic, cifrele confirmă existența unei mize economice importante. România are încă milioane de animale, ocupă poziții relevante în zootehnia europeană și dispune de un potențial agricol considerabil. În același timp, declinul istoric al efectivelor de bovine și porcine și deficitul comercial agroalimentar arată limitele actualului model.
Susținerea crescătorilor de animale nu înseamnă doar subvenționarea unei categorii profesionale. Înseamnă păstrarea producției de hrană, a locurilor de muncă și a valorii economice în comunitățile rurale din România.
„Susținerea crescătorilor de animale înseamnă susținerea economiei locale, a familiilor din mediul rural și a viitorului agriculturii românești”, concluzionează Cristian Popescu Piedone.
