# Câți bani dau anual fumătorii statului. Unde se duc ei?

_Published: 2019-08-15_

Un român care fumează, zilnic, un pachet de țigări asigură, anual, la bugetul de stat aproape 900 de euro, potrivit calculelor publicației Ziarul de Investigații. 60% din prețul unui pachet de țigări este direcționat statului prin taxa de viciu. Această taxă de viciu a fost introdusă din 2006, se aplică și în cazul alcoolului, iar rolul ei era acela de a finanța cheltuielile din sănătate.

Anual în vistieria

statului ajung sute de milioane de euro de la dependenții de nicotina și

băutorii de alcool. Banii colectați din taxa de viciu erau adunați cu scopul de

a combate consumul excesiv de produse din tutun și băuturi alcoolice, altele

decât vinul și berea, precum și pentru finanțarea cheltuielilor de sănătate.

Banii erau adunați de Ministerul Finanțelor și erau considerați venituri

proprii ale Ministerului Sănătății. Acest lucru era prevăzut și în legea

Sănătății. 

La mai bine de un deceniu,

actuala conducere a a Ministerului Finațelor, Eugen Teodorovici, a decis, la

finalul anului trecut, printr-o Ordonanţa de Urgenţă că încasările din taxa pe

viciu nu mai merg în bugetul Ministerului Sănătății, ci vor fi virați integral

la bugetul de stat, de unde nu mai există nicio garanție că acești bani vor mai

ajunge la sănătate. Prin această decizie, bugetul Sănătății a pierdut 10% din

totalul alocat, anual. 

Unde se duc banii din taxa

de viciu

Deși legea prevedea clar

destinația finală a acestor bani, în realitate nu a existat o transparență

clară în ceea ce privește cheltuirea acestor fonduri. Unul dintre scopuri era

să îi ajute pe fumători să renunțe la acest viciu. Autoritățile trebuiau să le

asigure dependenților de nicotină consiliere psihologică și tratament

medicamentos. Fondurile alocate subprogramului STOP Fumat nu reprezentă nici

măcar 1% din totalul banilor colectați. Fondurile ajung de cele mai multe ori

doar pentru plata celor implicați în acest proiect.

Alte scopuri pentru banii

colectați din taxa de viciu prevedeau investitii in infrastructura sanitara și

programele naționale. Ministerul Sănătății nu a făcut niciodată public modul în

care au fost cheltuite aceste fonduri.

Taxa de viciu dată

spitalelor din subordinea Ministerului Sănătății

Anual la bugetul

Ministerului Sănătății ajungeau, din taxa de viciu, 270 de milioane de euro. O

parte din bani erau dați spitalelor aflate în subordinea instituției, după

descentralizare. În prezent, Ministerul Sănătății are în subordine 59 de

unități sanitare, dintre care 22 doar în București.

Conform rapoartelor de

execuție a bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților sanitare,

studiate de Ziarul de Investigații, aproape un sfert din totalul colectat din

taxa de viciu ajungea la spitalele ministerului din Capitală. Acești bani erau

acordați drept subvenții.

Aceste rapoarte arată că

subvențiile au fost acordate spitalelor doar până în anul 2015, atunci când au

fost dați peste 56 de milioane de euro, doar unităților sanitare din București

aflate în subordinea Ministerului Sănătății. Comparativ cu anul precedent, suma

este mai mică cu 20 de milioane de euro.

În 2015, cei mai mulți

bani din taxa de viciu au fost alocați Spitalului Clinic de Urgență pentru

Copii „Grigore Alexandrescu”, Spitalului Universitar de Urgență București,

Institutului Clinic Fundeni, Spitalului Clinic de Urgență București și

Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”.

Printre spitalele care au

primit cei mai puțini bani din taxa de viciu se numără și Institutul de

Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, unitate sanitară în care se desfășoară

subprogramul Stop Fumat și care tratează inclusiv boli provocate de fumat.

Acesta a primit un pic mai mult de jumătate de milion de euro. În topul

unităților sanitare care au primit cei mai puțini bani din taxa de viciu

Institutul ocupă locul 6.

**Top 5 spitale care au

primit cei mai mulți bani din taxa de viciu**

Spitalul Clinic de Urgență

pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – 9.6 mil. Euro

Spitalul Universitar de

Urgență București – 8 mil. Euro

Institutul Clinic Fundeni

– 7.78 mil. Euro

Spitalul Clinic de Urgență

București – 7.71 mil. Euro

Institutul de Urgență

pentru Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” – 4.47 mil.Euro

**Top 5 spitale care au

primit cei mai puțini bani**

Institutul Național de

Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie – 0 Euro

Institutul de Fonoaudiologie

și Chirurgie Funcțională O.R.L. „Prof. Dr. D. Hociotă” – 5.200 Euro

Spitalul Clinic de Urgențe

Oftalmologice (București) – 20.000 Euro

Centrul Național Clinic de

Recuperare neuropsihomotorie pentru copii „Dr. Nicolae Robănescu” – 23.400 Euro

Institutul de Diabet

Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice Prof. Dr. N. Paulescu – 99,200 Euro

Românii, campionii Europei

la fumat

În România sunt aproape 6

milioane de fumători. 80% au acest viciu încă dinainte să împlinească 22 de

ani. Iar în ultimul an, doar 110 mii de români au renunţat la fumat, arată date

Intitutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, unitate sanitară unde se sunt

centralizate datele subprogramului Stop Fumat.

La nivel european, 26%

dintre cetățeni sunt fumători, incidența viciului stagnează din  2014. „Mult mai îngrijorător este faptul că,

în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, rata a crescut

de la 25% în 2014 la 29% în 2017. Este necesar să inversăm această tendință”,

afirmă Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță

alimentară. Acesta spune că unul dintre obiectivele fiecărei țări din Uniunea

Europenă este să facă produsele din tutun mai puțin atractive pentru tineri,

mai ales în contextul în care țigaretele electronice sunt tot mai populare în

rândul tinerilor.

Rezultatele subprogramului

Stop Fumat

Numărul total de decese

cauzate de bolile aparatului respirator a crescut în România cu 961 cazuri în

2017 față de 2016, iar mortalitatea specifică prin boli respiratorii a crescut

de la 65,5/100 000 locuitori la 69,9/100 000 locuitori.

Fumatul reprezintă

principala cauză a cancerului pulmonar și este responsabil pentru mai mult de

2/3 din decesele prin acest tip de cancer, la nivel global.

Institutul de

Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” prin Centrul de consiliere pentru renunțarea

la fumat asigură servicii de consiliere privind renunțarea la fumat, în cadrul

Subprogramului de Prevenire și Combatere a Consumului de Tutun. Numărul

persoanelor care s-au adresat Institutului Marius Nasta pentru a primi ajutor

în vederea renunţării la fumat, a crescut constant în ultimii 4 ani, de la 482

persoane în 2015, la 814 persoane în 2018. Numărul celor care au primit

tratament medicamentos pentru dependența nicotinică a crescut, de la 365 în 2015,

la 581 în 2018.
