sursă foto: DNA

Acuzații de abuz în serviciu aduse de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba-Iulia la adresa unui executor judecătoresc și a unui avocat, din județul Galați.

Ancheta este în derulare, iar acuzațiile au fost formulate oficial, cei doi inculpați, care sunt soț și soție, fiind cercetați pentru modul în care s-a dispus executarea unor creanțe, în mod nelegal.

Ambii inculpați au fost plasați sub control judiciar, în condițiile în care faptele puse în sarcină s-ar fi derulat pe parcursul mai multor ani, începând cu 2016. În acest context, atât executorului judecătoresc, pe numele său Camelia Cecilia Răducanu, cât și soțului acesteia, avocatul gălățean Bogdan Răducanu, li s-a interzis ca, pe parcursul anchetei, să părăsească teritoriul României.

Totodată, cei doi inculpați nu au voie să „comunice direct sau indirect, pe nicio cale”, cu mai multe persoanele, dat fiind că, potrivit DNA, în dosar se fac cercetări și față de alți suspecți, despre care se bănuiește că ar fi avut de câștigat de pe urma ilegalităților comise de Camelia Cecilia Răducanu și Bogdan Răducanu.

În perioada 2016 – 2020, inculpata Răducanu Camelia Cecilia, în calitate de executor judecătoresc, beneficiind de ajutorul soțului său, avocat în cadrul Baroului Galați, dar și a altor persoane, față de care se efectuează cercetări, ar fi pus în executare silită un număr de 28 de creanțe, cu încălcarea normelor imperative privind competența teritorială, fără a fi determinat cuantumul acestora, potrivit legii, poprind conturile mai multor bănci, context în care a fost cauzat unităților bancare respective un prejudiciu total de 7.776.432 lei.

Creanțele respective rezultau din hotărâri judecătorești prin care au fost anulate anumite clauze considerate abuzive din contractele de acordare a unor credite bancare, nefiind stabilite sume concrete, ci doar elemente de determinare a acestora. Executorul judecătoresc ar fi procedat la executarea silită a unor sume de bani nejustificate, indicate doar de către creditorii sau cesionarii de creanțe, fără a calcula valoarea creanțelor în mod legal, personal sau prin expertiză contabilă, executând silit, creanțe într-un cuantum de zeci sau sute de ori mai mare decât valoarea reală (de ex: într-un dosar de executare silită, a executat o creanță de aproximativ 147 de ori mai mare decât cea reală).

Cu titlu de exemplu, în anul 2017, o persoană fizică a câștigat un proces cu o unitate bancară, instanța dispunând anularea unor clauze din cuprinsul contractului de credit și obligând banca la plata către persoana respectivă a sumei de bani încasată nelegal (conform calculelor băncii, suma datorată era 4.187 lei). În continuare, în anul 2019, s-a deschis un dosar de executare la BEJ Răducanu Camelia Cecilia care a solicitat Judecătoriei Petroșani încuviințarea executării silite, fără a menționa o anumită sumă.

Instanța a încuviințat executarea silită, iar, ulterior, creanța a fost cesionată către o altă persoană care a solicitat continuarea executării silite pentru suma de 175.000 lei. Executorul judecătoresc a întocmit o încheiere prin care a stabilit debit și cheltuieli de executare în sumă de 187.822 lei, iar, ulterior a comunicat adresa de înființare a popririi către Trezoreria mun. Cluj Napoca pentru suma de 187.822 lei care a fost virată în contul executorului judecătoresc. Ulterior, executorul judecătoresc a procedat la eliberarea în numerar a sumei de 175.000 lei către deținătorul creanței, apoi la reținerea onorariului execuțional și a cheltuielilor de executare în contul său de consemnare, fiind creat astfel un prejudiciu băncii respective, în cuantum de 183.635,11 lei.

Totodată, în anumite situații, executorul judecătoresc ar fi format două dosare de executare silită pentru același titlu executoriu, ar fi poprit de mai multe ori conturile băncilor debitoare, fără a restitui sumele executate în plus, existând situații în care a încasat în contul de consemnațiuni de patru ori debitul, în alte situații ar fi executat debite inexistente, care nu au fost stabilite prin titlurile executorii.

O parte din aceste sume de bani erau retrase în numerar de complici din contul de consemnare al biroului executorului judecătoresc, pe baza recipiselor de consemnare, iar alte sume erau retrase de inculpată, fără o justificare anume”, detaliază DNA.

Articolul precedentApă cu program în localitatea constănțeană Movilița
Articolul următorMinistra Muncii, asigurări: „În urma recalculării nicio pensie nu va scădea”