# Jaf cu siturile Natura 2000 la Techirghiol _Published: 2012-03-15_ **Se face anul de când Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a devenit custodele ariei protejate Lacul Techirghiol. Deşi a fost inclusă în reţeaua Natura 2000, rezervaţia Techirghiol nu are nici până în ziua de azi un plan de management care să o protejeze împotriva rechinilor imobiliari. ** Rezervaţia de pe lacul Techirghiol este una dintre cele mai importante din ţară. Pe lângă speciile rare de păsări, lacul deţine o adevărată comoară: nămolul sapropelic, unic în Europa de Est, foarte căutat pe piaţa externă şi care aduce anual profituri de milioane de euro în sectorul balneoclimateric. Tocmai de aceea rezervaţia a fost inclusă pe lista ariilor protejate la nivel european. Peste 3.035 hectare de teren şi apă figurează cu codul Narura 2000 ROSPA0061 în registrul comunitar al ariilor protejate. Din păcate, cel puţin până în prezent, rezervaţia nu a beneficiat de nici o măsură reală de protecţie. Custodele sitului, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, nu a elaborat niciun plan de management  şi este procupată mai mult de achiziţia de autoturisme de teren decât de protecţia mediului. **Cei patru muşchetari** Prezentată în prima parte a lunii martie 2011 cu mare pompă drept o reuşită, asocierea dintre Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, Consiliul Local al oraşului Techirghiol, Societatea Ornitologica din România şi Asociaţia Demos s-a dovedit a fi un fiasco în încercarea de a câştiga licitaţia pentru  lac. Deşi pe 12 martie consorţiul a obţinut 94,87 puncte, cel mai mare punctaj din ţară, la sesiunea a treia de depunere a dosarelor cei patru parteneri s-au limitat la semnarea documentelor, preluarea rezervaţiei şi cam atât. Poate şi pentru faptul că, în afară de Societatea Ornitologică din România, celelate părţi au avut prea puţin de-a face cu managementul ariilor protejate prin programul „Natura 2000”. **Proiect UE, făcut praf** Una dintre cele mai active organizaţii ecologiste de pe litoral, Mare Nostrum, a fost la un pas să câştige un proiect finanţat din fonduri europene pentru întocmirea studiilor şi elaborarea procedurilor din planul de management al rezervaţiei Techirghiol. „Am avut discuţii cu ABADL şi ceilalţi asociaţi. Toată lumea a fost de acord. Prin acest proiect finanţat de Uniunea Europeană urmau să fie identificate speciile, întocmite studiile privind apa şi nămolul, cartografierea rezervaţiei şi toate celelalte proceduri pentru planul de management. Cu trei zile înaintea termenului limită pentru depunerea dosarului de finanţare (31 martie – n.red.), ne- au anunţat că nu mai vor să acceseze fondurile. Am pierdut finanţarea”, a precizat Mihaela Cândea, directorul executiv al Mare Nostrum. Decizia custodelui este cu atât mai inexplicabilă cu cât nici până în ziua de azi acest plan nu a fost întocmit. ABADL se află în prezent la stadiul de elaborare a regulamentului ariei protejate. „Până în prezent a fost elaborat Regulamentul ariei protejate, urmând să fie depus spre aprobare Ministerului Mediului şi Pădurilor. În conformitate cu legislaţia în vigoare, custodele trebuie să elaboreze şi să transmită spre aprobare, autorităţii publice centrale, planul de management al ariei naturale protejate. Implementarea planului de măsuri inclus în dosarul de candidatură, în care este curpinsă cartografierea ariei protejate, se va realiza în termen de cinci ani”, a precizat ABADL. Adică undeva, prin 2016, lacul Techirghiol ar putea avea în sfârşit un plan de management. **ONG de apartament** În timp ce ABADL a dat cu piciorul unui proiect european, ce ar fi putut fi realizat cu ajutorul unor ecologişti de notorietate (Mare Nostrum are la activ cele mai multe proiecte europene pe linie de protecţie a mediului de pe plan local, a câştigat în 2010 premiul „Cel mai activ ONG” iar 2011 a fost desemnată „Organizaţia Anului”), printre asociaţii săi în custodia lacului se numără o ilustră necunoscută, Asociaţia Demos. Înfiinţată în octombrie 2010, cu doar câteva luni înaintea licitaţiei pentru custodia rezervaţiei Techirghiol, asociaţia aparţine unui anume Bogdan Voicu, persoană. „Demos” are sediul, potrivit actelor de înfiinţare, într-un bloc de pe Bulevardul Ferdinand din municipiul Constanţa şi, cel puţin până în prezent, nu a avut nicio iniţiativă pe linie de mediu. **Rezervaţia, protejată din birou** „Regulamentul nu este plan de management. Regulamentul se poate face dintr- un birou. Fără Planul de Management, teoretic oricine poate construi în aria protejată”, a precizat un specialist în domeniul protecţiei mediului. Acesta a explicat că odată aprobat şi aplicat planul de management, activităţile de orice natură desfăşurate în aria protejată sunt strict delimitate. Acesta este şi motivul pentru care mai multe autorităţi locale şi judeţene din Constanţa şi Tulcea au protestat vehement faţă de programul Natura 2000. În zonele declarate situri Natura 2000, activităţile economice sunt blocate şi nu se pot face tranzacţii cu terenuri. ABADL a organizat pe parcursul anului trecut mai multe licitaţii pentru concesionarea de terenuri în zona lacului Techirghiol. Preţul mediu pe metrul pătrat a fost de 0,22 lei/an, iar perioada de închiriere este de 10 ani. Dacă ne raportăm la situl „Natura 2000”, cele 3.035,3 hectare ale sitului european ar avea un preţ de aproape 6,7 milioane de lei, respectiv 1,5 milioane de euro. În prezent, ABADL are în curs de derulare o licitaţie în care sunt scoase la închiriat mai multe luciuri de apă, printre care şi patru porţiuni din lacul Techirghiol. Cu totul, peste 2,4 milioane de metri pătraţi. După cum menţionează chiar instituţia în anunţul de licitaţie, „Lacul Techirghiol este situat la 15 km sud de oraşul Constanţa, reprezintă un ecosistem unic în Europa datorită calităţilor curative deosebite ale apei şi nămolului”. Dacă însă privim strict din punct de vedere imobiliar aria protejată, valoarea acesteia este mult mai mare. Dacă ne raportăm la preţurile cuprinse între 20 şi 30 de euro metrul pătrat, cu care Primăria Techirghiol a vândut terenuri pe malul lacului, cele 3.035 de hectare au o valoare de piaţă de nu mai puţin de 910 milioane de euro. **Maşini de fiţe la ABADL** [https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSI6MjAxMi8wOS8zMC8xOV8yNl81MF8yMTNfbmF0dXJhXzIwMDBfTWFyaWFuX01pdHJlYS5qcGcGOgZFVA/natura_2000_Marian_Mitrea.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSI6MjAxMi8wOS8zMC8xOV8yNl81MF8yMTNfbmF0dXJhXzIwMDBfTWFyaWFuX01pdHJlYS5qcGcGOgZFVA/natura_2000_Marian_Mitrea.jpg) Dacă planul de management al ariei protejate Techirghiol poate să mai aştepte încă patru ani, ABADL s-a dovedit a fi extrem de operativă atunci când vine vorba despre confortul propriilor şefi. La sfârşitul anului trecut, administraţia apelor a făcut o achiziţie cel puţin ciudată. Este vorba de patru maşini de teren, care au costat cu totul aproape 120.000 de euro. Potrivit caietului de sarcini postat pe site-ul de achiziţii publice, ABADL a solicitat ca maşinile să aibă computer de bord, scaunul şoferului să fie reglabil electric în înălţime şi cu suport lombar, trapă acţionată electric, scaune încălzite, suporţi pentru portbagaj exterior, porturi USB, AUX, I-Pod, sisteme audio de ultimă generaţie (CD, MP3, RDS). ABADL a plătit 500.678 lei pentru cele patru autoturisme de teren, respectiv aproape 29.500 de euro pe bucată. Conducerea instituţiei a motivat achiziţia prin faptul că este o compensare cu creanţele SC Oltchim Râmnicu Vâlcea către ABADL. După cum a replicat chiar şeful instituţiei, Marian Mitrea, „ABADL gestionează toate cursurile de apă din judeţele Constanţa şi Tulcea, iar intervenţia se face, de regulă, cu dificultate din cauza terenului accidentat”. Mai exact, maşina de teren nu poate răzbi prin noroi dacă nu are scaune electrice, conexiuni internet la bord şi alte fiţe specifice maşinilor de lux. În fapt, câştigătoarea licitaţiei, Brodmi SRL, a obţinut tot anul trecut, pe lângă licitaţia de maşini de teren, o altă licitaţie privind furnizarea către ABADL a şase autovehicule pentru transport de marfă.