În nicio ţară din lume sistemul feroviar nu finanţează concurenţa, adică reţeaua rutieră. Această anomalie este însă pe cale să se producă în România, odată ce va intra în vigoare (dacă va intra) acciza suplimentară de şapte eurocenţi pe litrul de carburant. Care carburant, în speţă motorina, este utilizat şi de societăţile de transport pe calea ferată. Calculele făcute de „Jurnal de Investigaţii” demonstrează că, numai din această acciză suplimentară, sistemul feroviar va „subvenţiona” cu aproape 8,5 milioane de euro anual reţeaua de drumuri.
Că ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova, îşi doreşte ca fondurile
colectate la bugetul statului prin introducerea accizei suplimentare de
şapte eurocenţi pe litrul de carburant să fie folosite integral pentru
construcţia de autostră este un lucru normal.
Practic, intră în
„fişa postului” unui ministru să încerce să atragă cât mai mulţi bani
pentru sectorul pe care-l administrează. Anormală este însă tăcerea
Ramonei Mănescu, ministrul Transporturilor, care, printre altele,
păstoreşte şi sistemul feroviar, unde se consumă anual aproximativ
100.000 de tone de motorină. Combustibil care va fi taxat şi el cu şapte
eurocenţi pe litru, iar banii se vor duce la colegul său de Cabinet,
Dan Şova, în loc să fie direcţionaţi către administratorul
infrastructurii feroviare, compania naţională de căi ferate CFR SA.
Inutil de menţionat că şi premierul Victor Ponta ar fi trebuit să facă
această diferenţiere între banii colectaţi de la şoferi şi cei de la
mecanicii de locomotivă.
Operatorul feroviar de stat CFR Călători
are cel mai mare consum de motorină, de aproximativ 4.000 de tone lunar.
CFR Marfă „înghite” alte 1.800 de tone pe lună, iar Grup Feroviar Român
al lui Gruia Stoica pe undeva pe la 1.500 de tone. Motorină mai consumă
şi CFR SA, ceilalţi operatori privaţi de transport feroviar de marfă,
dar şi cei de călători.
100.000 de tone pe an
În total, în sistemul feroviar se consumă aproximativ 100.000 de tone
de motorină anual, potrivit estimărilor făcute pentru „Jurnal de
Investigaţii” de Ştefan Roşeanu, secretarul general al Asociaţiei
Industriei Feroviare din România şi fost director general al CFR
Călători. Luând în calcul o densitate a motorinei standard de 0,835,
cantitatea de 100.000 de tone se „traduce” într-un volum de 120,48
milioane de litri. Dacă înmulţim cu 0,07 eurocenţi pe litru, rezultă că
suma ce poate fi colectată anual de la companiile de transport feroviar
se ridică la 8,43 milioane de euro.
La prima vedere, suma poate să
pară mică în comparaţie cu necesităţile sistemului feroviar. Privind mai
atent însă, Ştefan Roşeanu constată că ea
reprezintă aproape jumătate din banii alocaţi de statul român companiei
CFR SA pentru reparaţii. Într-adevăr, pentru 2013 bugetul de reparaţii
al administratorului infrastructurii feroviare a fost de 79,3 milioane
de lei, adică 17,7 milioane de euro. Din banii alocaţi, era programată
repararea a 24,7 km de cale ferată, a şapte poduri şi două tuneluri.
Ce-i drept, necesarul era de aproape 50 de ori mai mare – 815,4 milioane
de lei (183,2 milioane de euro), potrivit contractului de activitate al
companiei pe anul în curs. În acelaşi document se specifica faptul că,
în acest an, 150 de km de linii ferate, 14 poduri, zece tuneluri şi
cinci gări ar fi avut nevoie urgentă de lucrări de reparaţii.
8.000 km necesită reparaţii
Şi asta doar în 2013, pentru că necesarul este mult mai mare, având
în vedere subfinanţarea din ultimele două decenii. Gravitatea situaţiei a
fost recunoscută recent şi de directorul general al companiei CFR SA,
George Micu: „Aproape 25% din poduri şi podeţe au durata de viaţă
depăşită şi 75% dintre lucrări sunt scadente la diverse tipuri de
reparaţii. An de an, restanţele la reparaţiile capitale cresc şi în
prezent 8.000 km de cale ferată sunt scadenţi la reparaţii capitale”.
Or, în aceste condiţii, Guvernul vrea să direcţioneze către şosele şi
bruma de bani care s-ar fi putut obţine din introducerea accizei
suplimentare la carburant.
Dar ce sumă totală va intra în bugetul
statului odată cu aplicarea noii taxe? Calculul făcut de ZF indică o
valoare de aproape 500 milioane de euro, luând în calcul că în 2012 în
România s-au vândut circa 7 miliarde de litri de carburanţi (5,1
miliarde litri de motorină şi 1,9 miliarde litri de benzină).
Se
cunoaşte, deci, în mare, ce sumă va intra în vistieria statului. Ceea ce
nu se ştie însă cu certitudine este data de la care va intra taxa în vigoare,
dacă va fi aplicată (introducerea ei fiind contestată inclusiv de
preşedintele Traian Băsescu) şi, nu în ultimul rând, la ce vor fi
folosiţi banii.
„Dorinţa este să se finanţeze fie autostrăzi, alţii
susţin să se finanţeze autostrăzi şi drumuri naţionale. Dacă mă
întrebaţi, ca opinie personală, eu aş vrea să finanţeze numai
autostrăzi”, declarat recent, la PRO TV, ministrul Dan Şova. Declaraţie
la care colega sa de Cabinet, Ramona Mănescu, ar fi trebuit să
reacţioneze prompt, cerându-i premierului Victor Ponta să direcţioneze
către CFR SA banii colectaţi astfel din sistemul feroviar. Nu a făcut-o.
Taxa, prilej de dispută politică
Din zona economică, controversele legate de noul bir s-au mutat în
cea politică, la cel mai înalt nivel. Preşedintele Traian Băsescu a
ameninţat că nu va promulga Legea bugetului de stat pentru anul viitor
dacă Guvernul nu renunţă la acciza suplimentară de şapte eurocenţi pe
litru de carburant. „În loc să utilizăm banii europeni, dăm banii direct
şi sunt banii de la creşterea de la benzină. Dacă nu vor renunţa la
creşterea cu şapte cenţi a accizei la benzină şi vor menţine aceşti bani
care pot fi uşor substituiţi cu bani europeni, le trimit bugetul
înapoi, pentru că sunt bani furaţi din banii tuturor, pentru ca să
asigure bani de campanie, cu licitaţii, cu atribuiri directe”, a spus
Băsescu.
La rândul lui, premierul Victor Ponta s-a arătat inflexibil
în această privinţă. Guvernul va menţine prevederile proiectului de
buget pe 2013, inclusiv introducerea accizei de şapte eurocenţi pe
litrul de carburant, deoarece au fost negociate cu Fondul Monetar
Internaţional şi Comisia Europeană, a anunţat primul ministru. „Este
negociat cu partenerii noştri internaţionali tot ceea ce este prevăzut
în buget şi, da, tot ceea ce am negociat cu partenerii noştri
internaţionali ţinem. Dacă preşedintele Băsescu este împotriva
acordurilor noastre cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană
şi Banca Mondială, avrea dreptul să nu semneze acordul. A semnat”, a
spus Ponta.
Dublă taxare
Şi în condiţiile actualului sistem fiscal, operatorii feroviari subvenţionează sectorul rutier. Asta deoarece în preţul motorinei este deja inclusă, de ani de zile, o „taxă de drum”, care are valoarea de 125 de euro pe tonă. Motorina consumată de locomotive şi automotoare nu este însă exceptată de la plata acestei taxe. Scutire de la plata taxei cu pricina au doar motorina consumată în sectorul naval şi kerosenul utilizat la alimentarea avioanelor. Logic, doar vapoarele şi avioanele nu merg pe autostradă. Dar nici trenurile…
