# Jaful de la Rodipet sare de 35 de milioane de euro

_Published: 2010-09-14_

**Aventura libanezo-americanului Hassan Awdi la compania Rodipet SA, se apropie de sfârşit. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Hassan Awdi şi a celorlalţi vinovaţi de devalizarea reţelei naţionale de difuzare a presei.**

În total, nouă persoane sunt acuzate de iniţiere, constituire şi

aderare la un grup infracţional organizat, delapidare şi spălare de

bani. Awdi deţine o avere uriaşă, realizată în România, în mare parte

prin afaceri ilicite, susţin surse apropiate anchetei. În 2003,

privatizarea Rodipet a stârnit un imens scandal. Rodipet a fost un

„cadou” pentru Hassan Awdi, cabinetul Năstase emiţând o ordonanţă

specială, prin care libanezul a reuşit să devină proprietarul reţelei de

 difuzare a presei. El a apelat la o schemă financiară complexă, prin

care a reuşit să îndatoreze Rodipet şi, în acelaşi timp, să câştige sume

 uriaşe.

 **Urmăriţi penal**

Privatizarea Rodipet SA s-a făcut la 23 decembrie 2003, când între

Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului

 (AVAS) şi SC Magnar System Com SRL Otopeni s-a încheiat un contract

pentru vânzarea pachetului majoritar de acţiuni. La momentul

privatizării, Rodipet avea un capital social de 2.264.350.000 lei,

împărţit în 90.574 acţiuni, cu o valoare nominală de 25.000 lei fiecare.

 Societatea avea 42 de sucursale pe întreg teritoriul ţării, deţinând

clădiri, terenuri şi puncte de vânzare.

Prin contract, cumpărătorul se obliga ca pe o perioadă de 5 ani de la

 data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor să nu facă

 disponibilizări, să nu înstrăineze sub orice formă, să nu închirieze şi

 să nu greveze cu sarcini activele proprietatea societăţii, iar pentru

susţinerea activităţii curente a Rodipet se obliga să realizeze o

infuzie de capital circulant în valoare de 2 milioane de dolari, dar şi

investiţii pentru dezvoltare în valoare de 3.750.000 de euro.

Investiţiile au fost garantate prin instituirea unei garanţii reale

mobiliare asupra acţiunilor. De asemenea, cumpărătorul se obliga să nu

schimbe destinaţia punctelor de vânzare şi nici să le închidă. Pe

perioada realizării obligaţiilor contractuale, Magnar System nu avea

dreptul să cesioneze către o altă persoană fizică sau juridică acţiunile

 Rodipet.

Nerespectarea contractului de privatizare a Rodipet SA a făcut

obiectul dosarului penal nr.390/D/P/2006, înregistrat la Direcţia de

Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism –

Structura Centrală. Anchetatorii suspectau operaţiuni de spălare a

banilor, desfăşurate de reprezentanţii mai multor societăţi comerciale,

controlate de fraţii Hassan şi Mehdi Awdi, dar şi de acoliţii lor,

printre care Lopsan Investment LTD Cipru, Uni Export Plus SRL,

Restaurant Mioriţa SRL, Miati Prod SRL, Bucharest Confort Suites SRL,

Mirelle Company SRL şi multe altele.

Prima încălcare a contractului de privatizare s-a produs la 19 august

 2004, când Magnar System a cesionat 60.220 din acţiunile Rodipet către

Supremo Corporation SRL şi Monalisa Investments SRL, firme controlate

tot de familia Awdi.În 2007, contrar dispoziţiilor contractului de

vânzare-cumpărare a acţiunilor, la Registrul Comerţului au fost

înregistrate SC Rodipet Abonamente SRL, SC Rodipet Courier SRL, SC

Rodipet Business Solution SRL şi SC Star Collection Agency SRL. Aceste

societăţi, care erau controlate de clanul Awdi, au preluat părţi din

obiectul de activitate al Rodipet SA.

 **Politică de falimentare**

Încă de la privatizare, susţin procurorii DIICOT, Hassan Awdi ar fi

dus o politică de falimentare a Rodipet, profitând de inexistenţa

controalelor din partea AVAS şi ANAF, dar şi de poziţia dominantă în

Adunarea Generală a Acţionarilor. Astfel, reprezentanţii Rodipet au

încheiat o serie de contracte de împrumut, consultanţă, reprezentare,

vânzare, prestări de servicii, defavorabile societăţii. Aceste contracte

 erau încheiate de fiecare dată cu firme controlate sau deţinute, direct

 sau prin interpuşi, de către membrii grupului Awdi.

În 2004, Rodipet SA a împrumutat SC Supremo Corporation SRL

(controlată de Hassan Awdi) cu 280 miliarde lei vechi, pe o perioadă de

10 ani. În 2008, Rodipet SA, transformată între timp în Network Press

Concept SA, a încheiat cu SC Best Consult SRL mai multe contracte de

consultanţă şi reprezentare, în valoare de câteva milioane de lei,

pentru vânzarea de chioşcuri şi imobile (lucru interzis prin contractul

de privatizare). Ulterior, aceste chioşcuri se vor regăsi în patrimoniul

 SC Rodikiosk SRL, societate controlată, de asemenea, de grupul Awdi.

Tot în 2008, Rodipet SA a încheiat cu Rodipet Courier SRL,

reprezentată de fratele lui Hassan Awdi, Mehdi, un contract păgubos

pentru recepţionarea, prelucrarea, ambalarea şi transportul

publicaţiilor la diferite destinaţii din reţeaua naţională de

distribuţie a presei. Prin acest contract, susţin procurorii,

activitatea de distribuţie a Rodipet SA a fost externalizată

nejustificat, în contradicţie cu obligaţiile asumate prin contractul de

privatizare.

 **Contracte fictive**

Hassan Awdi a încheiat numeroase contracte fictive, prin care au fost

 scoase din Rodipet sume mari de bani. Unul dintre acestea atestă un

împrumut de 1.000.000 de euro făcut de Rodipet de la SC Balbec Retail

SRL. În contul datoriei fictive neachitate, Balbec Retail (controlată de

 Awdi) a devenit proprietara a cinci spaţii comerciale şi a unui spaţiu

de depozitare, aparţinând Rodipet.

Contracte fictive au fost încheiate şi cu SC Agroindcom Chitila SA şi

 SC Ecogreen SA, în valoare de 3 milioane de lei, pentru achiziţionarea

de materiale de construcţii, în condiţiile în care prima firmă avea ca

obiect de activitate creşterea animalelor, iar cea de-a doua, servicii

de consultanţă.În 2006, Rodipet a  recepţionat un imobil, pentru

construcţia căruia a plătit firmei Terasanta SRL (controlată de Awdi)

1,8 milioane de lei. Cu toate că era proprietara clădirii, Rodipet a

plătit, ulterior, firmei Supremo Corporation, cu titlul de chirie,

127.000 de lei/lunar.Una dintre ultimele lovituri date de către fraţii

Awdi a fost la 12 ianuarie 2009, când interpuşii acestora au închiriat

de la Rodipet 28 de imobile (apartamente şi vile situate în zone

centrale din mai multe oraşe). Contractul a fost încheiat pe 49 de ani,

la o chirie lunară de 50 de euro pentru fiecare locaţie. Prin contract,

s-a interzis în mod expres locatorului să facă orice demersuri pentru

rezilierea actului înainte de termenul de 49 de ani. Practic, prin acest

 contract, proprietatea imobilelor a fost înstrăinată în favoarea unei

firme controlată de grupul Awdi.

 **Decapitalizarea Rodipet**

În mai 2009, AVAS a activat clauza de reziliere a contractului de

privatizare, pentru nerespectarea obligaţiilor, devenind acţionar

majoritar. Câteva luni mai târziu, Rodipet SA a intrat în procedură de

insolvenţă, fiind numit un lichidator judiciar al societăţii.

Hassan Awdi a semnat însă acte în numele Network Press Concept SA,

ulterior datei la care AVAS reziliase contractul de privatizare. Astfel,

 la trei zile după anularea privatizării, Awdi, prin interpuşi, a

încheiat un contract de franşiză cu SC Westland Investment SRL, prin

care se transmitea dreptul de a desfăşura activităţi de vânzare a presei

 în toate punctele de vânzare ale Network Press Concept.

Prin acest contract s-a realizat decapitalizarea Rodipet. Practic,

importante lichidităţi au fost transferate din conturile acesteia către

alte societăţi deţinute sau controlate de membrii grupului Awdi,

urmărindu-se ca, prin transferuri succesive, să se piardă urma banilor,

susţin surse judiciare.Tot după reziliererea privatizării, Awdi a

încheiat ilegal, în numele Rodipet, mai multe contracte de prestări

servicii şi de închiriere cu propria firmă, SC Rodikiosk SRL, în valoare

 totală de aproape 4 milioane de lei. Potrivit anchetatorilor, din

grupul infracţional organizat iniţiat de Hassan Awdi mai făceau parte

fratele său Mehdi, Istambouly Bassam, Matly Marwan Georges, El Mokdad

Bilal Mohamad, toţi cetăţeni libanezi şi românii Iordan Bădeanu, Florin

Lungoci şi Angela Coman. Procurorii au stabilit că Awdi a adus un

prejudiciu Rodipet SA în valoare de peste 35,5 milioane de euro.

Probarea infracţiunilor a fost extrem de dificilă, din cauza

complexităţii operaţiunilor financiare şi a implicării unor persoane

care se bucură de poziţii sociale şi profesionale dintre cele mai bune,

susţin sursele judiciare.

 **Percheziţii domiciliare**

În 22 iunie, procurorii DIICOT, însoţiţi de poliţişti şi de jandarmi,

 au făcut 24 de percheziţii în locaţii din Bucureşti şi din judeţele

Constanţa

 şi Ilfov, aparţinând grupului Awdi. Cea mai mare desfăşurare de forţe a

 fost la sediul Rodipet, din Piaţa Presei Libere. Timp de câteva ore,

anchetatorii au scotocit prin birourile Rodipet, sigilând mai multe

încăperi şi ridicând saci cu documente. În faţa anchetatorilor a fost

adus doar Mehdi Awdi, fratele său Hassan, creierul grupării, fiind

plecat din România de mai multă vreme. Pentru recuperarea prejudiciului,

 anchetatorii au pus [sechestru](http://www.ziare.com/stiri/sechestru/)

 asigurator pe cinci hoteluri, dintre care trei în Bucureşti (în Piaţa

Kogălniceanu, în Colentina şi în zona Batiştei) şi alte două pe litoral

(Mamaia şi Venus), precum şi pe 20 de apartamente. Totodată, au fost

sechestrate peste 150 de maşini şi utilaje agricole, în dosarul privind

falimentarea Rodipet.

 **Afaceri ilegale**

Grupul iniţiat de Hassan Awdi este implicat în numeroase afaceri

ilegale. Membrii grupării Awdi sunt libanezi cu mai multe cetăţenii,

stabiliţi în România imediat după Revoluţie, iar primele afaceri au fost

 cu electronice. Awdi este acţionar, direct sau prin interpuşi, la sute

de firme. Afacerile i-au adus lui Awdi nu numai bani, dar şi sprijin

politic. Cu ajutor politic, libanezii au reuşit mai multe privatizări

frauduloase, printre care Rodipet, Mesagerie SA, Aluniş SA etc. Potrivit

 surselor judiciare, cea mai mare parte a banilor a fost spălată prin

intermediul unor firme-fantomă, înfiinţate în paradisul fiscal Delaware

(SUA).

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIqMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zM18yNV80MzJfcm9kaXBldF8zLmpwZwY6BkVU/rodipet_3.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIqMjAxMi8wOS8zMC8xOV8zM18yNV80MzJfcm9kaXBldF8zLmpwZwY6BkVU/rodipet_3.jpg)

 **Tunul de la Casa Bucur**

O altă lovitură a clanului Awdi a fost la Casa Bucur. În 2000, firma

Monalisa Trading Co SRL, ai cărei acţionari sunt Hassan Awdi şi soţia

acestuia, a cumpărat de la de la Fondul Proprietăţii de Stat (FPS)

pachetul majoritar de acţiuni al societăţii Aluniş SA. Tranzacţia a fost

 perfectată pentru aproximativ trei miliarde de lei vechi, în condiţiile

 în care activele societăţii valorau de zeci de ori mai mult.

Patrimoniul imobiliar al Aluniş SA totaliza 20 de braserii şi

restaurante. Printre activele societăţii a fost inclus, în mod abuziv,

monumentul istoric Casa Bucur (transformat în restaurant), aflat doar în

 administrarea Aluniş SA, nu însă şi nu în proprietatea acesteia. Deşi

proprietarii de drept ai imobilului, care erau în litigiu cu statul, au

făcut numeroase notificări, Casa Bucur a fost înstrăinată în favoarea

lui Hassan Awdi pentru numai 15.000 de dolari. Ulterior, Awdi a vândut

activul altei firme pe care o controla, pentru 500.000 de dolari.

 **Mesagerie SA, pusă pe butuci**

Prin aceeaşi firmă, Monalisa Investments SRL, clanul Awdi a reuşit să

 dea o altă lovitură. În 2004, firma libanezului a cumpărat CFR

Mesagerie SA, care se ocupa cu transportul coletăriei şi presei pe calea

 ferată, pentru 7,27 miliarde de lei vechi. La scurt timp, după metoda

“Rodipet”, Awdi a reuşit să falimenteze societatea în mod deliberat.

După un an de la privatizare, 500 din cei 800 de angajaţi ai societăţii

au fost concediaţi. Ceilalţi nu şi-au mai primit salariile luni la rând.

 Hassan Awdi a stopat şi plăţile altor drepturi băneşti conexe, deşi reţinuse, prin stopaj la sursă, contribuţiile individuale ale salariaţilor Mesageriei.

În actul de vânzare al CFR Mesagerie SA s-a stipulat clar că toate

drepturile salariaţilor existente înaintea privatizării vor fi menţinute

 de noul proprietar, contractul colectiv de muncă şi contractele

individuale de muncă pentru angajaţii Mesageriei fiind anexe la

contractul de vânzare.Nerespectarea clauzei contractuale privind

pastrarea întregului personal ar fi trebuit să atragă, de drept,

anularea contractului de privatizare, ceea ce nu s-a

întâmplat.Nenumăraţi angajaţi ai Mesageriei au câştigat procesele

intentate patronatului pentru neplata drepturilor salariale. Cu toate

acestea, nici până în ziua de azi aceştia nu şi-au văzut banii