Sentință definitivă pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul fostului agent șef adjunct de poliție în cadrul IPJ Buzău – Serviciul Rutier – Biroul Drumuri Naționale și Europene, acuzat în 2020 de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și fals intelectual.
Pedeapsa aplicată acestuia a fost de 3 ani de închisoare cu suspendare, aceeași pedeapsă fiind aplicată și unei inculpate din același dosar, judecată pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și complicitate la fals intelectual.
În cauză a existat și o condamnare cu executare, în condițiile în care în cazul acestui de-al treilea inculpat s-a reținut că are „trecut infracțional”, sentința fiind de 4 ani și 8 luni închisoare pentru instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și instigare la fals.
Concret, CA Ploiești a decis, prin sentință definitivă, să admită apelurile procurorilor, dar și ale inculpaților din dosar, apeluri care vizau hotărârea de fond a Judecătoriei Râmnicu-Sărat, însă aceasta nu a fost o veste bună pentru toți cei implicați:
„Suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale rezultante aplicate inculpatei Rotaru Mădălina, de 3 ani închisoare, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani. Impune inculpatei obligația sa frecventeze un curs de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Buzau sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. Pe durata termenului de supraveghere, inculpata Rotaru Mădălina va presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 60 de zile la Primăria oraşului Râmnicu Sărat sau la Primăria comunei Valea Râmnicului, în afară de situaţia în care din cauza stării de sănătate nu poate presta această muncă.
Condamnă pe inculpatul VIȘAN IONUȚ COSMIN, la 2 ani și 8 luni închisoare. Condamnă pe inculpatul VIȘAN IONUȚ COSMIN la 1 an închisoare. Contopeşte pedeapsa principală de 2 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. 1) C.p. cu pedeapsa principală de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de 321 alin. 1) C.p., inculpatul VIȘAN IONUȚ COSMIN la pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 8 luni închisoare, adăugându-se o treime din pedeapsa de 1 an închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală rezultantă de 3 ani închisoare.
Suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale rezultante aplicate inculpatului Vişan Ionuţ Cosmin, de 3 ani închisoare, pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani. Impune inculpatului obligația sa frecventeze un curs de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Buzau sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul Vişan Ionuţ Cosmin va presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 120 de zile, la Primăria oraşului Râmnicu Sărat sau la Primăria comunei Valea Râmnicului, în afară de situaţia în care din cauza stării de sănătate nu poate presta această muncă.
Din pedeapsa complementară rezultantă aplicată inculpatului Manea Ninel, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) ?și b) Cod penal, aplicată pe o durată de 5 (cinci) ani, se scade pedeapsa complementară executată până la data prezentei, în temeiul sentinței penale nr. 44/14.05.2020 pronun?ate de Tribunalul Buzău în dosar 2275/114/2019 definitivă la 07.07.2020, prin decizia penală nr. 568/07.07.2020 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosar 2275/114/2019.
Deduce din pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului Manea Ninel, durata prevenţiei, din data de 06.05.2019, din data de 07.10.2020, până în data de 12.05.2021, inclusiv şi din data de 07.10.2021, până în data de10.02.2022, inclusiv. Ia act că, la data pronunţării deciziei, inculpatul Manea Ninel nu se află sub imperiul niciunei măsuri preventive în prezenta cauză. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei apelate care nu contravin prezentei decizii”.
Ancheta a demarat însă în 2019, după ce în luna mai a acelui an, agentul de poliție, în timp ce își desfășura activitatea pe linia respectării regimului de viteză, a înregistrat cu aparatul radar un motociclu care se deplasa în interiorul localității cu viteza de 124 km/h, limita legală fiind de 50 km/h. Polițistul a oprit motociclul, care era condus de cel de-al doilea inculpat, acesta din urmă solicitându-i omului legii să aplice sancțiunea contravențională concubinei sale, care se afla alături de el.
Și, dt fiind că se cunoșteau, polițistul a acceptat și a întocmit un proces-verbal de sancționare contravențională în care a descris o altă situație decât cea constatată.
La acel moment, se preciza că agentul „i-a aplicat sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 1.305 lei și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile” inculpatei, „aducând astfel un prejudiciu și o vătămare a drepturilor inculpatei în cauză și, totodată, un folos necuvenit obținut de persoana care conducea, în fapt, vehiculul.
Această situație a fost înlesnită de inculpată, care a acceptat să înmâneze permisul de conducere agentului de poliție și să semneze procesul verbal de contravenție, deși acesta cuprindea aspecte nereale, menționând în mod expres în cuprinsul documentului că nu are obiecțiuni cu privire la cele consemnate”.
