# OMV, în proces cu statul român la Curtea de Arbitraj de la Paris

_Published: 2013-01-14_

**Acţionarul majoritar al OMV Petrom, grupul OMV, este în

proces cu statul român la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris,

 dosarul fiind deschis în decembrie 2011. Mai exact, austriecii cer

României, cu dezinvoltură, 91,6 milioane de lei pentru lucrări de

ecologizare la Combinatul Doljchim şi la Rafinăria Petrobrazi. Asta după

 ce OMV a plătit pentru preluarea Petrom un preţ cu mult subevaluat.

Contractul de privatizare, extrem de păgubos pentru România, prevede ca

statul român să le mai plătească austriecilor cheltuieli de ecologizare

în valoare de 600 milioane de euro. Adică peste trei sferturi din preţul

 încasat de stat la privatizarea companiei.**

Supărarea austriecilor de la OMV a venit de la refuzul Guvernului de a

 le rambursa contravaloarea lucrărilor de ecologizare făcute în perioada

 2009-2010. În noiembrie 2011, Ministerul Mediului respinsese

pretenţiile OMV Petrom, considerând că statul român nu poate fi tras la

răspundere pentru sumele notificate, deoarece “nu sunt îndeplinite

condiţiile de acordare a despăgubirilor pentru pierderile de mediu

suferite de societate, prevăzute în contractul de privatizare a Petrom”.

OMV a dat lovitura prin preluarea Petrom, România angajându-se,

prin contract, să le returneze austriecilor pe obligaţii de mediu banii

pe care i-a primit în urma privatizării. Adică statul nu s-a ales cu

nimic. Astfel, obligaţiile de mediu, considerate iniţial răul cel mai

mic din contractul de privatizare a Petrom, au ajuns să coste bugetul

statului preţul de vânzare a companiei.
Statul român a reacţionat cu

 destulă greutate la cererile de despăgubire ale OMV Petrom. Deşi

notificările au fost transmise în noiembrie 2009, respectiv, martie

2010, abia la începutul lui 2011 ministrul Mediului de la acea vreme,

Laszlo Borbely, a dispus constituirea la nivelul

ministerului a unui comitet care să analizeze pretenţiile OMV.
„În

 cadrul Ministerului s-a constituit prin Ordinul 97/18.01.2011,

completat prin Ordinul 978/28.02.2011, Comitetul de avizare/aprobare

pentru probleme de mediu Petrom, pentru punerea în aplicare a prevederii

 art. 20, alin (6) din Legea nr. 555/2004 privind unele măsuri pentru

privatizarea SNP Petrom SA, organism specializat care funcţionează pe

lângă Ministerul Mediului şi Pădurilor, ce a preluat îndatoririle

Vânzătorului cu privire la problemele de mediu prevăzute în Contractul

de privatizare nr. 5/2004 a SNP Petrom SA“, se menţionează într-un

comunicat al ministerului.

**820.000 de lei pentru judecată**

Următorul pas al autorităţilor a fost alocarea fondurilor necesare

pentru achitarea cuantumului ce-i revine României din onorariul celor

trei arbitri ai Curţii de la Paris, desemnaţi să se ocupe de litigiul

dintre OMV şi statul român.
În aprilie 2012, bugetul Ministerului

Mediului a fost suplimentat, printr-o Hotărâre de Guvern, cu 820.000 lei

 (185.000 de euro), banii alocaţi din Fondul de rezervă bugetară. În

cauza aflată pe rolul Curţii Internaţionale de Arbitraj de la Paris,

Ministerul Mediului şi Pădurilor l-a desemnat pe profesorul Xavier

Boucobza drept co-arbitru care să reprezinte interesele părţii române.

Ceilalţi doi arbitri sunt Ibrahim Fadlallah, desemnat de OMV, şi

Francisco Ramos Mendez, arbitru neutru, delegat de Curtea de Arbitraj.
Xavier

 Boucobza este profesor de drept la Universitatea Sceaux Paris-Sud 11.

De asemenea, Boucobza este director al Institutului pentru Dreptul

Afacerilor Internaţionale din cadrul Universităţii Panthéon-Sorbonne.
În

 nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern prin care au fost alocate

fonduri pentru proces, se explică şi motivul pentru care statul român nu

 poate onora pretenţiile grupului OMV. Ministerul Mediului a considerat

că “răspunderea statului român nu poate fi angajată în ceea ce priveşte

plata sumelor notificate, deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile de

acordare a despăgubirilor pentru pierderile de mediu suferite de

societate prevăzute în contractul de privatizare a Petrom”.
Conform

Anexei P din contractul de privatizare a SNP Petrom, statul român îşi

asumă responsabilitatea doar pentru răspunderi de mediu petrecute

înaintea privatizării şi care la data transferului de proprietate nu

erau cunoscute şi nu erau cuantificate şi numai în măsura în care vor

genera în viitor cereri de despăgubire sau cheltuieli de remediere

pentru Petrom. Angajamentul de despăgubire privind mediul, acordat de

stat, se referă numai la răspunderile potenţiale necunoscute sau

necuantificabile. Toate răspunderile cunoscute şi cuantificabile sunt şi

 vor fi în sarcina Petrom şi nu vor face obiectul despăgubirii.
Or,

situaţia depozitelor pentru deşeuri din activitatea de rafinare şi din

industria chimică – 13 halde şi batale cu reziduuri rezultate din

activităţile desfăşurate la Arpechim Piteşti, Doljchim Craiova şi

Petrobrazi Ploieşti – nu este acoperită de aceste prevederi.

**Pretenţii absurde, acceptate de stat**

Prin Legea 555/2004 privind privatizarea SNP Petrom, statul român s-a

 angajat să despăgubească societatea pentru poluarea istorică de

dinainte de privatizare.
Lucrările pentru care OMV Petrom a cerut de

 la statul român, la Curtea de Arbitraj, 91,6 milioane de lei au fost

derulate în perioada 2009-2010. Acestea au vizat decontaminarea unor

terenuri de la combinatul chimic Doljchim şi la rafinăria Petrobrazi,

ambele unităţi fiind preluate de OMV la privatizarea Petrom.

Notificările transmise către Ministerul Mediului şi Pădurilor,

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Oficiul

Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie au fost făcute în

baza “art. 2.1 din Anexa P la Contractul de privatizare nr. 5/2004”.
Este

 vorba de notificarea pretenţiei nr. 971/20.11.2009 pentru obiectivul

“Închiderea celor două batale de slamuri fosfo-amoniacale de pe platforma

 Combinatului Doljchim Craiova”, în valoare de 30.252.175,84 lei (fără

TVA), echivalentul a 7,2 milioane de euro, şi Notificarea pretenţiei nr.

 118/26.03.2010, pentru obiectivul “Ecologizarea celor două batale

interioare din cadrul Rafinăriei Petrobrazi”, în valoare de

61.431.494,04 lei (fărăTVA), echivalentul a 15,3 milioane de euro.
La

 începutul anului 2008, OMV Petrom a evaluat cheltuielile de mediu pe

care urma să le recupereze de la stat la circa 600 milioane de euro,

ceea ce reprezintă peste trei sferturi din preţul încasat de stat la

privatizarea companiei. O parte din aceste fonduri trebuie rambursată

până în 2019, iar altă parte până în 2034. Potrivit Ministerului

Mediului, sunt două categorii de cheltuieli. Unele sunt pentru poluări

istorice, iar altele pentru sondele abandonate.
Grupul austriac OMV a

 achiziţionat participaţia majoritară la Petrom în anul 2004. Guvernul

Năstase a ales pentru privatizarea celei mai profitabile companii

româneşti soluţia vânzării unui pachet de acţiuni, dublate de majorarea

capitalului social. Astfel, pentru 33,34% din acţiunile Petrom, OMV a

plătit statului român suma de 668 milioane de euro. Ulterior, a majorat

capitalul social cu încă 832 milioane de euro, bani care n-au mai intrat

 în buzunarul statului, ci în conturile austriece. OMV a ajuns astfel să

 deţină 51% din acţiuni, iar valoarea Petrom a depăşit 1,5 miliarde de

euro. Prin acelaşi contract păgubos, statul român i-a concesionat firmei

 austriece şi rezervele de petrol şi gaze pentru o perioadă de 35 de

ani.

**Cum se soluţionează litigiile**

Conform contractului de privatizare nr. 5/2004, disputele intervenite

 între statul român şi OMV Petrom pot fi rezolvate doar de către Curtea

Internaţională de Arbitraj şi numai după ce eşuează soluţionarea lor pe

cale amiabilă.
„Orice dispută sau neînţelegere care ia naştere din

sau în legătură cu prezentul contract (…), care nu poate fi soluţionată

pe cale amiabilă în termen de 180 de zile calendaristice de la

notificarea transmisă de oricare dintre părţi privind potenţiala

dispută, va fi soluţionată definitiv de către Curtea Internaţională de

Arbitraj CIC, conform Regulilor de Arbitraj CIC”, se menţionează în

contractual de privatizare a Petrom. Potrivit documentului, partea care

cere iniţierea procedurii arbitrale îi va transmite celeilalte părţi o

notificare scrisă cu privire la iniţierea procedurii.
Arbitrajul se

desfăşoară la Paris, în limba engleză, iar tribunalul arbitral este

format din trei arbitri numiţi în conformitate cu Regulile CIC.