# Este profitabil ca Bucureștiul să devină port la Dunăre?

_Published: 2014-10-13_

**Oare merită ca România să investească în continuare aproape

un miliard de euro pentru finalizarea lucrărilor la Canalul

Dunăre-București? Cei de la Ministerul Transporturilor care au făcut

prioritizarea proiectelor ce vor fi finanțate din fonduri europene spun

că ar trebui să mai așteptăm până în 2030 pentru această investiție. De

cealaltă parte, cei care au făcut proiectul spun că dacă mai așteptăm

încă 15 ani tot ce s-a investit până în prezent se va duce pe apa

Sâmbetei (mai exact pe cea a Argeșului). În fine, sunt și cei care

susțin că investiția, oricând ar fi ea făcută, înseamnă pur și simplu

bani aruncați pe fereastră, pentru că rentabilitatea economică ar fi

negativă de-a dreptul. **

Atât de controversatul Master Plan pe transport trimis de

autoritățile române Comisiei Europene a fost din nou dezbătut luni la

sediul Ministerului Transporturilor.
De această dată au fost luate în

 discuție, în dezbatere publică, prevederile documentului care vizează

transporturile navale. Încă de la bun început, dezbaterea a devenit

extrem de încinsă, atunci când a venit vorba de Canalul

Dunăre-București, pe care canadienii de la AECOM, cei care au realizat

Master Planul, l-au considerat prioritar, însă prea scump. Motiv pentru

care proiectul a fost împins pentru a fi realizat după 2030.

**Șeful IPTANA spune „bagă bani, bagă bani”**

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTQvMTAvMTMvMjJfNTJfMDhfMzM0X2Nvcm5lbF9tYXJ0aW5jdS5wbmciXSxbInAiLCJ0aHVtYiIsIjIyNXgyNTU%2BIl1d/cornel%20martincu.png](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTQvMTAvMTMvMjJfNTJfMDhfMzM0X2Nvcm5lbF9tYXJ0aW5jdS5wbmciXSxbInAiLCJ0aHVtYiIsIjIyNXgyNTU%2BIl1d/cornel%20martincu.png)

A fost de ajuns pentru ca proiectantul lucrării, Cornel Marțincu,

șeful institutului IPTANA, să sară în sus, susținând că, dacă așa vor

sta lucrurile, nu se va mai putea folosi nimic din ceea nce s-a realizat

 până în prezent. “Peste 15 ani nu se mai poate conta pe nimic din ceea

ce există în prezent. Trimiterea după 2030 reprezintă lovitura finală

pentru acest proiect”, a spus Marțincu.
El

 a explicat că valoarea de 1,5 miliarde de eurostipulată în Master Plan

pentru a duce la bun sfârșit Canalul Dunăre-București reprezintă costul

total al întregului proiect, care presupune și amenajări pe râul

Dâmbovița. Potrivit spuselor proiectantului, investiția ar putea fi

realizată etapizat, adică mai întâi să fie realizată legătura

Bucureștilor cu Dunărea, pe râul Argeș, demers care nu va depăși un

miliard de euro.
În varianta inițială, gândită în perioada

comunistă, atunci când au început și lucrările, Canalul Dunăre-București

 ar fi presupus construcția a două porturi în apropierea Capitalei – la

la 1 decembrie și la Glina. Într-o primă fază, a susținut Marțincu, ar

fi suficientă punerea la punct a portului de la 1 Decembrie.
“Ne-am

oprit din cauza lipsei de bani și a informațiilor referitoare la

mentenanța ulterioară. Cei 1,5 miliarde de euro necesari sunt

echivalentul bugetului pentru autostrăzi pe șapte ani”, a spus, într-o

primă fază, Marcel Boloș, directorul general al Autorității de

Management a Programului Operațional Sectorial Transport (POST).
Apoi,

 când a aflat că proiectul poate fi făcut în etape, a devenit mai

cooperant: “Putem să facem această testare, mai ales că proiectul are

indicatorii de performanță foarte buni“.

**Laurențiu Mironescu, contestatarul numărul 1**

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTQvMTAvMTMvMjJfNTJfNDRfNjg0X2xhdXJlbnRpdV9taXJvbmVzY3UuanBnIl0sWyJwIiwidGh1bWIiLCIyMjV4MjU1PiJdXQ/laurentiu_mironescu.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTQvMTAvMTMvMjJfNTJfNDRfNjg0X2xhdXJlbnRpdV9taXJvbmVzY3UuanBnIl0sWyJwIiwidGh1bWIiLCIyMjV4MjU1PiJdXQ/laurentiu_mironescu.jpg)

Dar

 apoi a venit rândul contestatarilor să ia cuvântul. Cel mai vehement

opozant al proiectului s-a dovedit a fi Laurențiu Mironescu, fost

deputat PDL, patronul companiei COREMAR Constanța. El a susținut că

transportul naval este mai ieftin decât cel rutier doar pentru distanțe

mai mari de 450 km. “Or, Bucureștiul e la 200 km de Constanța, drept

pentru care este mai ieftin să transporți mărfurile cu mijloace auto. Se

 economisesc două manipulări”, a spus Mironescu.
După ceva timp, a

venit replica lui Marțincu: “Eficiența de peste 450 km este valabilă

doar în cazul mărfurilor perisabile. Pe de altă parte, nu trebuie să ne

uităm doar la Constanța, ci și la vest. Până la Belgrad sau Budapesta

sunt mai mult de 450 km”. El a mai precizat, în context, că, odată

finalizat Canalul Dunăre-București, adevărate bombe, cum ar fi

cisternele cu GPL, ar fi îndepărtate de pe șosele sau de pe calea

ferată.

**Ion Iliescu: “o prostie”**

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTIvMTEvMTQvMTFfMTJfMjJfNjE2X2lvbl9pbGllc2N1LmpwZyJdLFsicCIsInRodW1iIiwiMjI1eDI1NT4iXV0/ion%20iliescu.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTIvMTEvMTQvMTFfMTJfMjJfNjE2X2lvbl9pbGllc2N1LmpwZyJdLFsicCIsInRodW1iIiwiMjI1eDI1NT4iXV0/ion%20iliescu.jpg)

Principalul opozant al canalului nu a fost însă prezent la dezbaterea

 de luni din Palatul CFR. “Proiectul exista, numai că a fost un proiect

tâmpit făcut la indicaţiile lui Ceauşescu pentru navigaţie. Sigur,

Ceauşescu era un analfabet şi dădea subiectivitate acestui subiect. Văd

 că-l reiau unii cu canalul Dunăre – Bucureşti, asta e o prostie”,

spunea, nu mai devreme de anul trecut, președintele de onoare al PSD,

Ion Iliescu, de profesie inginer hidrotehnist.
„Se vehiculează din

nou Canalul Dunăre – Bucureşti şi au apărut tot felul de aberaţii şi

legătura Bucureştiului cu Dunărea. Păi Bucureştiul e la Dunăre, există

două porturi. Ce înseamnă 60 de km? Şi în general, ca strategie,

Bucureştiul ar trebui să gândească o formulă. Populaţia Bucureştiului

merge la final de săptămână spre munte la 100 şi ceva de kilometri. De

ce să nu facă drumul de o oră până la Dunăre şi dezvoltarea de

facilităţi pentru weekend-ul bucureştenilor? Ideea de canal… Ăla nu e

canal”, spunea Iliescu, la aniversarea unui secol de la înfiinţarea

primului Departament de Ape în România.
În opinia fostuli președinte

al României, Canalul Dunăre-Bucureşti reprezintă de fapt amenajarea

cursului inferior al Argeşului în cinci trepte energetice, ceea ce ar

duce în câţiva ani la colmatarea în aval, în condiţiile în care râurile

transportă materiale solide.

**Regularizarea șenalului navigabil, prioritară**

Însă Master Planul de Transport, în domeniul naval nu presupune numai

 Canalul Dunăre-București. Cel mai important proiect, în opinia

autorităților de la București, dar și în cea a canadienilor de la AECOM

este cel de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe Dunăre, în

porțiunea de graniță România-Bulgaria. Proiectul, în valoare de 207

milioane de euro, ar presupune lucrări de regularizare a șenalului

navigabil, în vederea restabilirii unor condiții de navigație și

asigurarea mentenanței regulate pentru a menține șenalul în acest

stadiu.
Principalele probleme care se constată în momentul de față

sunt legate de adâncimea șenalului navigabil, care deseori scade sub

valoarea minimă acceptabilă de doi metri și jumătate. Nu mai puțin de

șapte secțiuni scad în mod rugulat sub acest standard, se menționează în

 Master Plan.
Documentul a fost, în final, criticat vehement de

fostul director general al Departamentului Naval din Ministerul

Transporturilor, Șerban Cucu, care a ocupat și poziția pe care acum se

află Marcel Boloș. “În tot Master Planul nu am găsit o analiză de

trafic. Pentru niciun port nu este prezentat traficul pe categorii de

mărfuri. În plus, despre Canalul Dunăre-Marea Neagră nu se vorbește

decât în patru rânduri, ceea ce mi se pare extrem de puțin. În acest

caz, nu găsesc proiectul care se referă la consolidarea malurilor, în

absența căruia există riscul blocării canalului”