Afaceristul maramureşean Vasile Coman, zis „Vărzaru”, partener de afaceri şi chiar creditor al Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva”, este acuzat că a monopolizat atât prelucrarea lemnului de pe Valea Vaserului, cât şi transportul acestuia. Prin firma sa, Conrep SA, Coman are în întreţinere şi reparaţie calea ferată forestieră, iar prin altă firmă, RG Holz Company, afaceristul exploatează şi transportă lemnul pe calea ferată cu ecartament îngust. Prin urmare, pe singura cale de acces industrială de pe Valea Vaserului nu poţi să transporţi lemn decât cu acordul lui „Vărzaru” şi la preţul impus de el.

Pe Valea Vaserului, în Maramureş, statul mai deţine astăzi aproximativ 20.000 de hectare dintr-o pădure seculară foarte valoroasă. În sălbaticul defileu al Vaserului, exploatarea industrială a lemnului a început în 1773, când etnicii germani de pe actualul teritoriu al Slovaciei, trimişi de împăratul Iosif al II-lea să colonizeze zona, au înfiinţat primul centru forestier, iar la 1809 au pus în funcţiune fabrica de cherestea. Deşi lemnul de pe Vaser se transporta în condiţii foarte grele, pe apă sau tras cu caii, din cauza accesului dificil, industria lemnului a făcut zona să prospere.

Primele drumuri au fost construite abia în secolul trecut, începând din 1916, iar în anul 1930 a început construcţia unei căi ferate cu ecartament îngust (76 de centimetri). În trei ani, calea ferată s-a extins la 56 de kilometri, urcând până la Comanu (1.100 de metri altitudine). Astăzi, mocăniţele din Vişeu sunt singurele din Europa care mai sunt folosite industrial, în lipsa unui alt drum de acces pe care să poată fi coborât lemnul de pe munte. Un drum care aparţine statului, dar care e monopolizat de miliardarul local Vasile Coman.

Prinşi “la pont”

În pofida preţului mic al lemnului de pe Valea Vaserului şi al faptului că este singurul agent economic care-l poate transporta până la drumul auto din Vişeu de Sus, firma RG Holz Company, care aparţine miliardarului Vasile Coman, zis „Vărzaru”, consilier local în Vişeu, a fost surprinsă în timp ce transporta ilegal cu mocăniţa lemn în valoare de peste 10.000 de euro. „În 21 aprilie, la Gura Novăţului a fost oprit pentru control trenul forestier care circula pe Valea Vaserului şi care era încărcat cu lemn de esenţă răşinoasă. Şeful de tren nu avea documente de provenienţă şi transport pentru peste 195 de metri cubi de lemn, cantitate estimată la aproape 40.000 lei. Faţă de societatea comercială RG Holz Company, al carei angajat este şeful de tren, poliţiştii au luat măsura sancţionării contravenţionale. Amenda aplicată este de 10.000 lei. De asemenea, materialul lemnos a fost ridicat în vederea confiscării”, a declarat Gabriela Liahovici, purtător de cuvânt al IPJ Maramureş.

Surse din sistemul silvic au precizat că în acest caz s-a mers “la pont”. Pentru a putea realiza flagrantul, oamenii legii au blocat comunicarea dintre operatorii primei garnituri de tren forestier, cu documente în regulă şi care avea rolul de antemergător, cu cei din a doua mocăniţă.

“Lemnul ilegal” a ajuns tot la contravenient

Captura de pe Valea Vaserului nu este surprinzătoare nici prin cantitatea de lemn confiscată şi nici prin amenda de 10.000 de lei pe care a primit-o firma lui Vărzaru – un mizilic la cifra sa de afaceri. Ce a surprins este că, în urma unei sentinţe a Tribunalului Maramureş din februarie 2010, Vărzaru a iertat Regia Naţională a Pădurilor de plata unei creanţe de un milion de lei, adică un sfert de milion de euro, bani pe care Romsilva trebuia să-i plătească drept dobândă la o datorie din 2009.

Cei care cunoşteau condiţiile “păcii” dintre Vărzaru şi Romsilva au fost contrariaţi de captură, însă n-au fost surprinşi atunci când, pe considerent că ocolul silvic zonal n-are loc de depozitare, lemnul ilegal a fost lăsat în custodia RG Holz Company, pus în vânzare la licitaţie imediat după Paşte şi cumpărat de acelaşi Vărzaru. „Avem şi posibilitatea de a-l preda la agentul de la care s-a confiscat, dacă există depozit – el (n.r., Vărzaru) are depozit mare. I-am făcut inventar, proces-verbal de confiscare, dare în custodie, deci… fără niciun fel de problemă. După trei zile l-am scos în licitaţie. S-o licitat lemnul, s-o vândut, l-am încasat… L-a cumpărat tot firma de la care a fost confiscat”, a recunoscut Vasile Vlad, şeful Ocolului Silvic Vişeu de Sus.

Vărzaru reacţionează

Amenda de 10.000 de lei şi ruşinea la care a fost supus Vărzaru nu a rămas fără urmări. Surse din sistemul silvic de stat au precizat că, în acceaşi lună aprilie 2011, Vărzaru a trimis Regiei Naţionale a Pădurilor o somaţie de plată a dobânzii la creanţa stabilită de Tribunalul Maramureş în urmă cu un an. Dobândă pe care, iniţial, s-a înţeles cu silvicii să nu o mai perceapă în condiţiile în care Romsilva a reunuţat la recurs, iar miliardarul a încasat în totalitate datoria. Şi, în plus, a rămas monopolist în cel mai bun bazin forestier din judeţ.

Datoria Romsilva către Vărzaru este legată de viitura de pe Vaser, din 2008, când a fost calamitată calea ferată forestieră. Statul a încredinţat direct lucrările de reparaţie firmei lui Vărzaru, pe considerentul că aceasta e singura din judeţ acreditată să execute lucrări de acest tip. După ce calea ferată a fost reparată, Vărzaru a ântocmitv un deviz de peste 7,7 milioane de lei. Dar în urma controlului în teren nu s-au putut justifica lucrări de peste 550.000 de lei. Aşa că plata nu a fost făcută, iar Vasile Coman a dat Romsilva în judecată.

„S-au executat nişte reparaţii de punere în folosinţă a căii ferate, dar nu toate erau în regulă. Asta înseamnă că podurile s-au apărat cu căşiţe de lemn, când ar trebui apărate cu zidărie sau cu zid turnat din beton armat; gabioanele sunt din piatră şi sârmă, când ar trebui protejate cu ziduri… N-am plătit aceste lucrări. Teoretic, trebuiau plătite pe calamitate, de la bugetul Guvernului, dar nu s-au plătit, au fost învârtelile politice din 2008, haosul începutului din 2009… Firma care a executat reparaţiile ne-a dat în judecată şi a câştigat. Regia Pădurilor a trimis în iunie-iulie 2009 o grupă de cinci diriginţi de şantier din ţară, independenţi, care au confirmat o parte din aceste lucrări, nu la nivelul la care constructorul le-a pus pe tapet. Şi în instanţă s-a câştigat suma pe care Regia Pădurilor o recunoaşte”, a explicat directorul Direcţiei Silvice Baia Mare, Mihai Sajerli.

Argumente care nu stau în picioare

Numai în ultimii doi ani, Ocolul Silvic Vişeu de Sus a vândut aproape 200.000 de metri cubi de lemn, afacerea fiind de 1,7 milioane de euro anual. Cu toate acestea, Romsilva nu are intenţia de a construi un drum de acces auto, pentru a da posibilitatea şi altor agenţi economici să exploateze lemnul din zonă. Autorităţile merg pe considerentul că dacă nu poţi să ajungi în pădure nu poţi nici s-o furi. Aşa că acum ar putea să fure doar unul şi acela este Vasile Coman.

Directorul Direcţiei Silvice Baia Mare spune că un drum de acces auto ar fi prea scump, costurile ajungând la peste 750 de miliarde de lei vechi. Maik ieftină ar fi refacerea căii ferate forestiere, estimată la doar 250 de miliarde de lei vechi. “Dacă facem drum pe Vaser, Vaserul ajunge ce e Borşa astăzi. Deci unde este accesibilitate sunt furturi de lemne, unde nu este accesibilitate, nu se fură lemn. Este o chestie de logică elementară. În plus, dinamica pieţei lemnului este imprevizibilă. Astăzi, dacă facem drum s-ar putea să vând lemnul de pe Vaser cu 150 de lei metrul cub, dar s-ar putea ca mâine să cadă piaţa şi să intervină băieţii cu tăierile ilegale. Măcar din punctul ăsta de vedere, al tăierilor ilegale, bazinetul e protejat”, a declarat Mihai Sajerli, uitând de incidentul din “Joia Mare”, când s-a furat cu trenul.

Monopol, dar să ştim şi noi

În condiţiile în care Valea Vaserului rămâne prohibită transportului auto, Direcţia Silvică nu cumpără nici locomotive şi nici vagoane pentru a opera calea ferată forestieră care îi aparţine. Investiţia ar înlesni controlul lemnului exploatat, ar deschide piaţa de licitaţie şi altor agenţi economici, ceea ce ar duce la creşterea preţului la lemn.

Şeful silvicilor maramureşeni, Mihai Sajerli, spune că “oricine care are atestat AFER (Autoritatea Feroviară Română) şi material rulant (locomotivă şi vagoane) poate rula pe această cale ferată, pentru că este a statului român”. Numai că un singur om are atestat AFER: Vasile Coman. “De ce nu sparg ceilalţi agenţi economici monopolul? Au posibilitatea să-l spargă, dar nu vor pentru că sunt comozi”, e convins Mihai Sajerli.

Totuşi, anul trecut Direcţia Silvică Baia Mare a investit 2 miliarde de lei vechi în achiziţia unor drezine şi a trei vagoane, însă nu de transport lemne, ci de pasageri. Asta cu toate că pe Valea Vaserului nu există turism.

Anual, pe lângă banii încasaţi pe transport, Vasile Coman câştigă şi o sumă semnificativă de la Direcţia Silvică Baia Mare pentru întreţinerea şi reparaţia liniei pe care rulează doar el. Evident, totul e legal.

„S-a discutat de foarte multă vreme chestia asta cu preluarea de către Direcţia Silvică a întreţinerii căii ferate, ca să nu existe discuţii că numai o firmă… S-a abandonat din start povestea având în vedere că trebuie să angajăm 150 de muncitori”, a explicat directorul Direcţiei Silvice Baia Mare. Cu toate acestea, oamenii din zonă spun că Vărzaru are doar două echipe de întreţinere a căii ferate cu ecartament îngust, adică maximum 20 de oameni.

Articolul precedentTunuri de 150 milioane de euro la MApN
Articolul următorDouă milioane de euro, topiţi la Cernavodă