# Afacerea Algele, milioanele din ograda lui Borbely

_Published: 2011-10-12_

_**Orice turist, fie el român sau străin, care şi-a petrecut

 vacanţa pe litoralul românesc, s-a declarat dezgustat dacă a avut

ghinionul să dea de munţii de alge pe care echipele de muncitori nu

reuşeau să le adune peste noapte de pe mal.Puţini îşi pot însă imagina

că dezgustul mizeriei verzi, care taie pofta turiştilor de a mai reveni

pe litoral bagă milioane în buzunarele unui SRL, SC Socum Trans, care

câştigă, an de an, licitaţia pentru curăţarea plajelor, la care este

singurul participant.**

 _

Ecuaţia este simplă: SRL –ul curăţă plaja cu mijloace rudimentare

(tractoare şi oameni cu lopeţi), transportă algele putrezite pe străzile

 Constanţei şi apoi este plătită, din bani publici, de Administraţia

Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (fosta Direcţia Apelor Dobrogea

Litoral). Administraţia are grijă ca Socum SRL să nu-şi piardă cumva

sursa de venituri – contractele grase pe banii ministerului condus de

Laszlo Borbely. Aceeaşi Administraţie „îngroapă” orice iniţiativă sau

metodă care ar putea rezolva problema algelor şi ţine sub cheie

utilajele performante pe care le-a cumpărat în trecut pentru curăţarea

plajelor.

Aproape

 toate statele cu deschidere la mare şi industrie hotelieră pe litoral

s-au lovit de problema algelor. Denumit în termen ştiinţifici „înflorire

 algală”, acest fenomen le provoacă mari neplăceri turiştilor. În timp

ce în statele civilizate s-au aplicat soluţii mult mai simple şi ieftine

 pentru limitarea accesului algelor în zonele de îmbăiere, pe litoralul

românesc flora marină se strânge cu lopata. Toate acestea pentru ca o

firmă privată să beneficieze de contracte bănoase plătite de stat.

În pragul fiecărui sezon estival Administraţia Bazinală de Apă

Dobrogea Litoral organizează licitaţii pentru igienizarea plajelor şi

curăţarea acestora de alge pe perioada verii. Licitaţiile au,

invariabil, acelaşi câştigător şi unic participant: SC Socum Trans SRL

din Constanţa.

**Cum au fost tocaţi 800.000 euro**

Dacă, în 2007 a fost în pragul dizolvării, Socum Trans, a devenit în

prezent un client fidel al contractelor cu statul având ca obiect

plajele. Firma îl are ca asociat unic pe Mihail Adrian Badiu, un

apropiat al conducerii Apelor Române Dobrogea dar şi al lui Claudiu

Iorga Palaz, actualul prefect al Constanţei. Badiu nu este un necunoscut

 nici la Oil terminal SA, unde presa a relatat ca Socum SRL ar fi

încasat, în ultimii ani, aproape 20.000.000 lei cu titlul de chirie

pentru câteva utilaje, multe dintre ele nefiind niciodată folosite de

angajaţii companiei.

Revenind la afacerea algelor să menţionăm că anul acesta, pe 14

februarie, firmei i s-a atribuit contractul numărul 59 – Lucrări de

„Pregătire a suprafeţelor de plajă aferente litoralului Mării Negre”, în

 valoare de 745.944 lei iar pe 16 mai contractul numărul 120 – Servicii

de curăţare a suprafeţelor de plajă aferente litoralului Mării Negre în

sezonul estival 2011, în valoare de peste 2, 2 milioane lei. Tot anul

acesta, pe 25 iulie, Socum a primit şi un „mărunţiş”, respectiv

contractul 148 – Servicii Reparaţii Pompe, în valoare de 34.980 lei.

În 2010 pregătirea suprafeţelor de plajă a costat 875.936 lei, iar

curăţarea plajelor de alge s-a ridicat la peste 2,2 milioane lei.

Dintr-o firmă propusă spre desfiinţare, Socum Trans a ajuns pe primul

loc în „Top Profit România 2010” pe judeţul Constanţa. Comparativ cu

anii precedenţi, valorile contractelor încheiate cu Socum au crescut

constant, astfel că 2012 ar putea fi anul în care afacerea plajelor să

depăşească pragul de un milion de euro.

**Utilajele statului stau degeaba**

Mai grav este că în timp ce Apele Române Dobrogea atribuie contracte

grase unei firme private, are la dispoziţie propriile utilaje, mult mai

performante, achiziţionate în perioada 2000 – 2006.

Potrivit ABADL, în perioada amintită au fost achiziţionate şase noi

utilaje performante pentru sfărâmat scoici, colectare alge la ţărm, dar

şi un utilaj de evacuare a algelor din apă cu sistem de separare a

materialului solid de lichid. Costurile pentru aceste utilaje au depăşit

 suma de 1,5 milioane de lei. Toate aceste noi mijloace tehnice s-au

adăugat celor pe care instituţia le deţinea deja în baza auto, parc care

 numără câteva zeci de utilaje. În această situaţie, este cel puţin

curios cum ABADL nu poate asigura igienizarea plajelor prin forţe

proprii.

**S-a ales praful de proiectul francez**

Pentru profitul Socum, Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (actuala

Administraţie Bazinală de Apă Dobrogea Litoral) a abandonat şi

proiectul-pilot privind procesarea algelor care invadează litoralul,

iniţiat în 2008. Conducerea de atunci a instituţiei a trimis mostre de

alge în Franţa pentru expertiză, s-a apelat chiar şi la un specialist

francez în domeniu, iar turiştii şi constănţenii deopotrivă au fost

înştiinţaţi despre ceea ce trebuia să devină o premieră pe litoralul

românesc – prima instalaţie de procesat alge marine. Franţa nu a fost

desemnată întâmplător drept colaborator în acest proiect, ci pentru că

este liderul european în procesarea vegetaţiei acvatice. La acea dată

s-a vehicul ideea construcţiei unei fabrici de procesat alge în

apropierea litoralului, precum şi atragerea unui investitor francez care

 să suporte costurile achiziţiei unor utilaje speciale pentru recoltarea

 algelor. La începutul lui 2009, şefii DADL au fost înlăturaţi, iar

proiectul abandonat.

**Plasele anti-alge ar băga profitul la apă**

La fel s-a întâmplat şi cu proiectul privind amplasarea unor plase

anti-alge în largul mării. Potrivit organizaţiei ecologiste Oceanic

Club, o soluţie pe termen scurt pentru stoparea asaltului algelor este

instalarea unor plase din material plastic semirigid sau a altor tipuri

de plase în largul coastelor în perioada 30 aprilie-15 septembrie.

Ecologiştii au indicat chiar un model de plasă utilizat cu succes în

Africa de Sud, Australia şi Statele Unite ale Americii pentru protectia

plajelor turistice contra invaziilor de meduze periculoase.

Cu aceste plase se pot închide, la costuri reduse, golfurile

turistice ale staţiunilor din sudul litoralului şi se pot constitui

baraje de masa algală în zona de nord a litoralului. De altfel, şi

patronii hotelurilor de pe litoral au solicitat ABADL  amplasarea unor

plase de protecţie, însă conducerea administraţiei bazinale susţine că

este imposibil. În lipsa unei expertize pe această temă, nu se ştie cu

exactitate dacă plasele pot constitui o soluţie. Un lucru este însă

cert: montarea plaselor de protecţie împotriva algelor ar baga rău la

apă afacerile Socum, care astfel ar rămâne fără obiect de activitate.

**Hotelierii sunt disperaţi: „Suntem la nivelul furcilor şi lopeţilor”**

Hotelierii au făcut nemunărate demersuri pentru montarea unor plase

de protecţie contra algelor, însă până în prezent nu s-a intreprins nici

 o măsură în acest sens. „Problema algelor există peste tot în lume,

chiar şi la Miami. În străinătate, autorităţile similare cu ABADL

acţionează foarte repede, spre deosebire de noi, care suntel la nivelul

furcilor şi lopeţilor”, a declarat Nicole Bucovală, preşedintele

Asociaţiei Patronale Mamaia. Acesta a explicat că în mod normal se

intervine cu utilaje speciale amfibii, care au capacitatea să colecteze

algele într-un timp scurt, astfel încât să nu deranjeze turiştii. Dacă

în fiecare staţiune ar acţiona câteva astfel de mijloace tehnice,

litoralul ar scăpa de problema algelor. Referitor la costurile de

achiziţie a acestor utilaje, Nicolae Bucovală susţine că „nu sunt atât

de scumpe pe cât încasează ABADL de la agenţii economici din turism”.

„Nu vă pot spune oficial care sunt preţurile, însă un utilaj nu cred că

poate să coste mai mult de 100.000 de euro. Nu este nevoie de o alocaţie

 bugetară suplimentară la ABADL. Un agent economic plăteşte între 15 şi

peste 20 de lei pe metrul pătrat de plaja”, a conchis reprezentantul

hotelierilor.

**Străinii scot bani din flora marină**

În timp ce România aruncă la gunoi, în fiecare vară, zeci de mii de

tone de alge, în Occident din flora marină se fabrică biocombustibil şi

curent electric. Uscate şi prelucrate, algele pot fi arse în

termocentrale.

Un exemplu în acest sens este oraşul italian Veneţia. Aici,

autorităţile se confruntă cu aceeaşi problemă ca la Mamaia, faimosul

oraş, situat în capătul unei lagune, fiind invadat de alge. Soluţia

găsită de autorităţi este colectarea acestor alge şi folosirea lor

pentru alimentarea unei noi termocentrale cu o putere de 40 MW, care să

alimenteze oraşul şi portul cu energie electrică.

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSInMjAxMi8wOS8zMC8xOV8yOV8yM181MjVfYWxnZTEwLmpwZwY6BkVU/alge10.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSInMjAxMi8wOS8zMC8xOV8yOV8yM181MjVfYWxnZTEwLmpwZwY6BkVU/alge10.jpg)

Dezvoltarea

 biocombustibililor din alge începe să înregistreze primele succese în

industria aeronautică. Compania americană Continental Airlines a

efectuat cu succes primul zbor al unui avion propulsat cu un amestec de

biodiesel obţinut din alge şi combustibil convenţional. Zborul aeronavei

 Boeing 737-800 a durat 90 de minute şi a decurs fără incidente.

De asemenea, Marina SUA a prezentat la sfârşitul anului trecut

conceptul Command Boat (RCB-X), o barcă de 16,5 metri care funcţioneaza

cu un amestec în proportii egale dintre un combustibil NATO şi

biocombustibil obţinut din alge.

Biodieselul prezintă interes şi pentru industria auto. În prezent,

există câteva companii care cercetează biodiesel-ul obţinut din alge

marine. Una dintre acestea, Solazyme, a demonstrat deja viabilitatea

ideii, cu un prototip Mercedes C320 alimentat cu biodiesel din alge

marine. Aceste proiecte ar fi cu atât mai utile pentru România cu cât în

 ultimii zece ani s-a înregistrat o creştere a cantităţilor de alge

aduse la mal de curenţi. În vara care tocmai s-a încheiat, echipele de

muncitori au ajuns să colecteze până la 1.000 de tone de alge pe noapte.

 **Drept la replica publicat in nr. 21 „Jurnal de Investigatii”:**

Socum Trans nu a fost în insolvenţă

 _Urmare articolului „Afacerea Algele” publicat în numărul 19 al

Jurnal de Investigaţii, SC Socum Trans SRL ne-a solicitat să facem

următoarele precizări:_

„1 Din eroare, Jurnalul de investigaţii a publicat, în numarul

19/septembrie 2011 informaţia că ”…dezgustul mizeriei verzi, …,bagă

milioane în buzunarele unui SRL, SC Socum Trans, care câştigă an de an,

licitaţia pentru curăţarea plajelor, la care este singurul participant”.

Afirmaţia susmenţionată este neconformă cu realitatea, întrucât cu

excepţia anului 2011, în anii anteriori, la licitaţia organizată de

Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, pentru „Servicii de

curăţare a suprafeţelor de plajă aferente litoralului Mării Negre”, au

participat mai mulţi ofertanţi, şi numai în anul acesta societatea

noastră a fost singurul ofertant al contractului (evident nu din vina

subscrisei).

Menţionăm că, în fiecare an, procedura de atribuire a contractului în

 cauză a fost prin ”licitaţie publică”, fiind derulată, cu respectarea

strictă a dispoziţiilor legale în acest domeniu, iar subsemnata şi-a

îndeplinit corect şi cu bună credinţă toate obligaţiile asumate

contractual.

2. De asemenea, aţi afirmat că „Dacă în 2007 a fost în pragul

dizolvării, Socum Trans a devenit în prezent un client fidel al

contractelor cu statul având ca obiect plajele”.

Afirmaţia de mai sus este falsă şi tendenţioasă, deoarece susţineţi nefondat că:

– societatea subscrisă s-ar fi aflat , în anul 2007, în pragul

falimentului, şi doar cu sprijinul material substanţial, obţinut în urma

 contractelor avantajoase încheiate cu statul, subscrisa ar fi reuşit să

 se salveze de la faliment.

Susţinerea dvs. este neconformă cu realitatea, deoarece subscrisa nu a

 fost niciodata în incapacitate de plată sau în procedura insolvenţei

(faliment sau reorganizare judiciară), nici în anul 2007 şi nici în altă

 perioada, aspect probat cu bilanţurile contabile ale societăţii pentru

aceşti ani şi facil de stabilit prin consultarea Buletinului

procedurilor de insolvenţă (documente publice pe care le-aţi fi putut

consulta dacă aţi fi manifestat un mimim de bună credinţă).

Subliniem faptul că subscrisa nu a fost niciodată în incapacitate de

plată sau în procedura insolvenţei (faliment sau reorganizare

judiciară)”.

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIoMjAxMi8wOS8zMC8xOV8yOV8yM183MDhfc29jdW1fMS5qcGcGOgZFVA/socum_1.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/BAhbBlsHOgZmSSIoMjAxMi8wOS8zMC8xOV8yOV8yM183MDhfc29jdW1fMS5qcGcGOgZFVA/socum_1.jpg)
Nota Redacţiei: **_Am

 fost de acord cu publicarea celui de-a doilea punct din precizări,

chiar dacă (aşa cum puteţi constata chiar din afirmaţia Socum Trans),

redactorul nostru a consemnat că Socum s-a aflat în pragul dizolvării,

nicidecum al falimentului sau al insolvenţei. Consemnăm  totuşi şi

această precizare pentru a ne dovedi buna credinţă şi pentru că este o

bună ocazie, inclusiv pentru cei care ne-au trimis replica, să facă

diferenţa între dizolvare _**