Sursa: pixabay.com

Mare surpriză mare la Curtea de Apel București, unde conducerea instanței a realizat, ieri, că există în sistemul său un judecător „acoperit”.

Pur întâmplător, descoperirea vine după ce judecătorul în cauză a vorbit în cel mai recent material Recorder despre anumite probleme destul de grave din sistem.

„Săriți de apărați Justiția” – pare a spune Curtea de Apel București, într-un comunicat de presă transmis ieri. Comunicatul vine după ce un fost judecător detașat la CAB, în prezent activând la Tribunalul București, a apărut cu nume și prenume într-un material Recorder, vorbind despre problemele din sistem, așa cum le-a perceput.

Se cere anchetarea de către toate organele posibile și imposibile a judecătorului Ionel Laurenţiu Beșu, devenit peste noapte poate cel mai cunoscut magistrat.

Referitor la acesta, CAB București arată că există „informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca ”ofiţer la doi şi-un sfert” sau „SIPI”. (…)

Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie — sau să fi fost — agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă”.

Cam cum ar veni, CAB a aflat ultima despre trecutul profesional al judecătorului Beșu, tocmai după ce acesta, așa cum arată instanța, este implicat într-o acțiune „de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale”.

Conform CV-ului său public, de pe site-ul Tribunalului Giurgiu, Beșu a absolvit Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” – Facultatea de Drept în 2001, a fost ofițer de poliție judiciară la IPJ Giurgiu, Serviciul de Investigaţii Criminale între 2001 – 2006, apoi, într-adevăr, ofiţer de poliție judiciară – DGIPI – Bucureşti, SIPI – Giurgiu, între 2006 – 2011.

A dat concurs și a devenit judecător, fiind numit la Judecătoria Feteşti în 2011, iar din 2014 a activat la Judecătoria Giurgiu. Adică aceste informații erau publice înainte ca judecătorul să fie delegat de CA București, în 2022!

Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte:

Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii şi opinia publică să primească răspunsuri privind: în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale, care au fost atribuțiile reale, ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituții ale statului, dacă mai există astfel de raporturi în prezent, și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală.

Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculații sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influențe din perioade anterioare.

Tocmai de aceea, înainte de orice conexiune cu demersul său actual, avem obligația instituțională să analizăm, să verificăm și să documentăm public un astfel de caz.

În contextul interdicţiilor prevăzute de Legea 303/2022, este necesar ca, fără întârziere şi fără echivoc, să fie clarificate, pe de o parte, compatibilitatea dintre statutul său anterior și cerințele legale privind incompatibilitatea cu activităţi în subordinea sau slujba serviciilor de informații, iar pe de altă parte riscurile ce decurg din exercitarea pe perioade întregi din parcursul profesional a unor activităţi asupra cărora poate plana un dubiu legitim privind componenta de independenţă specifică funcţiei de judecător.

Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare”, se arată în comunicat.

Iar CAB nu se oprește aici: a anunțat pentru astăzi o conferință de presă, pentru a insista asupra subiectului. Între timp, documentarul recorder în puteți urmări AICI.

Articolul precedentMinistra Mediului, după ce i s-a cerut insistent demisia: „Nu voi fi șantajată cu funcția”
Articolul următorCCR amână pronunțarea privind neconstituționalitatea Legii pensiilor magistraților