Ferentari: un nume din legiunile Romei și o istorie uitată
Puțini știu — sau mai precis, puțini își mai amintesc — că Ferentari nu a fost dintotdeauna un cartier stigmatizat, asociat cu sărăcia, clanurile și abandonul instituțional. Numele lui vine din latină și are o rezonanță militară: ferentarii erau soldați ușor înarmați din armata romană, trupe auxiliare menite să sprijine legiunile în misiuni de recunoaștere, hărțuire sau atac rapid. În secolul XIX, când Bucureștiul se extindea haotic spre sud, această zonă era folosită drept câmp de manevră și instrucție militară. Pe hărțile cadastrale ale vremii, apărute între anii 1860 și 1880, este consemnat pentru prima dată numele „Calea Ferentarilor”, drum care lega Capitala de satele din sud. Ulterior, numele a fost moștenit de întregul cartier.
De-a lungul secolului XX, Ferentariul s-a transformat într-o zonă muncitorească, apoi într-un cartier-dormitor comunist, iar după 1990 — într-un simbol al marginalizării. Presa l-a transformat într-un subiect recurent: clanuri, trafic de droguri, „ghetou urban”. Stigmatul s-a consolidat, iar administrația a fost, în mare parte, absentă. Doar după 2020, sub conducerea tandemului Piedone — Cristian și Vlad — zona a început să fie tratată ca parte a orașului și nu ca o zonă abandonată.
Ferentariul legendelor: între realitate și mit urban
Ferentariul a fost, vreme de decenii, sinonim cu abandonul. Zeci de ani, s-a vorbit despre „zona Zăbrăuți” cu teamă, despre Sălaj ca despre o junglă urbană. Mass-media l-a transformat în exemplu de „așa nu”.
În realitate, cartierul nu a fost niciodată omogen. Aici trăiesc familii normale, muncitori, profesori, copii care merg zilnic la școală, tineri care visează la mai mult. Au existat mereu inițiative locale, grădini între blocuri, ONG-uri implicate. Dar fără sprijin instituțional, aceste eforturi au rămas invizibile.
Cristian Popescu Piedone și începutul unei reparații
În 2020, Cristian Popescu Piedone a preluat Primăria Sectorului 5. A început cu lucruri „vizibile”: asfaltări, reparații, ordine. Ferentariul a fost una dintre primele zone unde s-a simțit o schimbare.
Lucrări esențiale:
- asfaltări și refacerea trotuarelor în Zăbrăuți, Prelungirea Ferentari;
- toaletarea arborilor și instalarea iluminatului public modern;
- mobilier urban nou: bănci, coșuri de gunoi, semne stradale;
- demolarea a peste 100 de construcții ilegale: chioșcuri, garaje, barăci;
- refacerea spațiilor verzi și amenajarea locurilor de joacă.
Au fost inițiate și proiecte de comerț reglementat, înlocuind magazinele improvizate cu spații moderne, autorizate și fiscalizate.
Evoluția criminalității în Ferentari: mit vs. realitate
Statisticile oferă o imagine diferită de cea proiectată de presă:
| Perioadă | Furturi stradale | Trafic de droguri | Intervenții Poliție | Total fapte penale/an |
|---|---|---|---|---|
| 2015–2020 | ridicat | ridicat | scăzute | ~3.100 |
| 2020–2024 | -25% | +35% (razii) | +40% | ~2.200 |
Prin intervenții constante, poliție locală activă, camere de supraveghere și colaborare cu comunitatea, zona a devenit mai sigură, iar locuitorii încep să recâștige încrederea în autorități.
Vlad Popescu Piedone și urbanismul aplicat
După preluarea mandatului în 2024, Vlad Popescu Piedone a continuat proiectele începute, dar a adăugat o direcție mai digitalizată și mai aplicată.
În vara lui 2025, primarul a anunțat:
- 50 de noi locuri de parcare;
- trasarea marcajelor rutiere și înlocuirea semnelor stradale;
- refacerea trotuarelor și înlocuirea băncilor vechi;
- lucrări de asfaltare pe strada Basarabilor (110 tone asfalt pe 1.000 mp);
- toaletarea arborilor și deratizare în subsoluri și curți;
- discuții directe cu locuitorii pentru sesizarea problemelor reale.
Declarația sa:
„Ca de fiecare dată, am stat de vorbă cu cetățenii și am încercat să rezolv parte din problemele pe care aceștia mi le-au semnalat.”
Comerț fiscalizat, spații curate
După decenii de haos urbanistic și comerț informal, Ferentariul are astăzi:
- module comerciale autorizate;
- demolări de chioșcuri ilegale;
- controale ANAF și DSP regulate;
- acces la spații de închiriat pentru comercianții locali.
Comunitatea se adaptează treptat. Tot mai mulți vânzători de cartier lucrează cu casă de marcat. Zonele comerciale au devenit mai curate și mai sigure.
Vocea comunității
Măsurile recente nu trec neobservate de cei care locuiesc aici:
„Nu mai avem copii care se joacă printre mormane de gunoaie. Avem parc amenajat. E simplu, dar e decent.” – LUCIAN, tată
„Am lucrat într-un chioșc fără acte 12 ani. Acum am autorizație, casă de marcat și nu-mi mai e frică de nimeni.” – Lenuța, vânzătoare
„Poliția vine dacă suni. Înainte nu răspundeau. Acum patrulează.” – Florin, 48 de ani
Ce urmează pentru Ferentari?
Printre proiectele în lucru și cele anunțate:
- hub educațional și sportiv;
- reamenajarea Pieței Ferentari;
- parcări etajate și digitalizate;
- extinderea iluminatului public inteligent;
- programe sociale pentru consumatorii de substanțe;
- atragerea de fonduri UE pentru reconfigurare urbană.
Ferentariul care renaște
Ferentariul nu e un cartier „rezolvat”, dar nici nu mai e o zonă pierdută. Ceva s-a schimbat. Se vede în asfalt, în fațade, în zâmbetele celor care stau afară după ora 10 seara. Se simte în faptul că administrația e prezentă, nu doar promite. Se citește în faptul că azi, în 2025, Ferentariul e un loc unde se poate construi.
O poveste care nu mai e scrisă de alții despre el. Ci de el, despre sine.
