Tudorel Toader, fost judecător al Curții Constituționale a României (CCR) și totodată fost ministru al Justiției, a explicat zilele acestea de mai multe ori ce ar trebui să se întâmple, legal, cu funcția de președinte al statului.
Ultima oară, explicațiile acestuia au fost oferite aseară, la B1 TV, Tudorel Toader punctând că „interimatul în care de drept, astăzi, România se află, ar trebui exercitat de președintele Senatului”.
În opinia lui Tudorel Toader, care a subliniat „ce spune Constituția”, Klaus Iohannis a interpretat după bunul plac prevederile constituționale, în condițiile în care „hotărârea Curții Constituționale n-a adăugat, n-a scăzut la Constituție, doar că a fost preluat și interpretat de cineva căruia îi este favorabilă această interpretare, că ar putea rămâne președinte interimar până la jurământul noului președinte”.
Hotărârea CCR la care se face referire este legată de anularea alegerilor prezidențiale. Iar ulterior acestei hotărâri, Klaus Iohannis a venit cu o declarație, în care a arătat că „decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm”.
„Ce fac eu? În Constituția României, citim la Articolul 83, alineatul 2: „Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales”.
Concluzie, eu rămân în mandat până când va fi ales un nou Președinte al României. Când noul Președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici. Și nu, nu voi fi Prim-ministru al României, nu doresc să fiu Prim-ministru al României, nu doresc decât să duc acest mandat la un bun sfârșit”, spunea la acel moment Iohannis.
Ei bine, prin prisma explicațiilor oferite de Tudorel Toader, modul în care acesta a înțeles legea nu este tocmai… legal.
„Curtea Constituțională nu i-a prelungit mandatul președintelui pentru că nici nu avea temei constituțional. Curtea a citat un aliniat din Articolul 83, care vorbește de starea de normalitate, că președintele își exercită mandatul pînă la jurământul președintelui nou-ales, starea de normalitate, pentru că mandatul e de 5 ani, punct.
De la starea de normalitate, sunt 2 excepții: o excepție se referă la prelungirea mandatului în cele 2 situații, de război sau catastrofă, ceea ce nu e cazul. A doua excepție se referă la interimat, interimatul funcției de președinte, care poate să rezulte din multiple împrejurări, că-i deces, că-i imposibilitatea exercitării, că este împlinirea termenului, că este revocarea prin referendum.
Deci Constituția atât reglementează, aceste 3 situații și nimic mai mult, adică nici Curtea n-ar putea să prelungească mandatul dincolo de ce spune Articolul 83.
Acel punct 22 din hotărârea Curții Constituționale n-a adăugat, n-a scăzut la Constituție, doar că a fost preluat și interpretat de cineva căruia îi este favorabilă această interpretare, că ar putea rămâne președinte interimar până la jurământul noului președinte.
În acest context ne aflăm. Interimatul în care de drept, astăzi, România se află, ar trebui exercitat de președintele Senatului, cum spune un alt text din Constituție. Eu am explicat ce spune Constituția. (…)
Legea se respectă, cum spunem noi, juriștii, de drept, din oficiu de fiecare persoană fizică, juridică, autoritate. Problema este că, la momentul acesta, nu avem o voință, care să adopte o astfel de hotărâre. Ar putea, de bună seamă, Avocatul Poporului, pentru că are competențe lărgite de la revizuirea din 2003, să sesizeze chiar Curtea Constituțională, în această perspectivă. Dar fiți siguri că nu o va face”, a spus Tudorel Toader, pentru sursa citată.
